Pazeste‑ti inima mai mult decat orice, caci din ea sunt iesirile vietii (Pilde 4, 23). Crestinul care a postit, s‑a spovedit si s‑a impartasit cu Sfintele Taine innoieste in sine izvoarele harului deschise in el prin Sfantul Botez, care dupa aceea au fost de atatea ori innoroite prin nepasare si caderi si de atatea ori au fost curatite prin pocainta. Acum ele sunt iarasi curatite dupa ultimele caderi. Sa le pazim deci cel putin de acum, sa nu le astupam iarasi prin neluare‑aminte, imprastiere si nepasare fata de acele lucrari prin care se pastreaza curatenia si dreapta curgere a apelor lor. Sa nu dam frau liber simturilor, sa nu contenim a ne ruga cu osardie si lacrimi, sa nu uitam faptele dragostei, sa cautam ascultarea cuvantului lui Dumnezeu si, mai presus de toate, sa vorbim cu Domnul, Care este in noi, si prin aceasta impreuna‑vorbire sa pastram in noi frica de Domnul si ravna de a placea lui Dumnezeu, in care se si afla izvoarele vietii noastre duhovnicesti!
Autor: Sfantul Teofan Zavoratul
