[ NT ] Noul Testament
[ Ef ] Epistola către Efeseni
[ Cap. 3 ] | Apostolatul lui Pavel printre neamuri. A cunoaşte iubirea lui Hristos. |
1 Pentru aceasta eu, Pavel, întemniţatul lui Iisus Hristos pentru voi, păgânii a... |
2 Dacă într'adevăr aţi auzit de iconomia b harului lui Dumnezeu care mi-a fost dat mie pentru voi, |
3 anume că prin descoperire mi s'a făcut cunoscută taina, aşa cum pe scurt v'am scris mai sus c, |
4 citind acolo, puteţi cunoaşte priceperea mea în taina lui Hristos, |
5 care'n alte generaţii nu s'a făcut cunoscută fiilor oamenilor aşa cum întru Duhul li s'a descoperit acum sfinţilor Săi apostoli şi profeţilor, |
6 cum că păgânii sunt împreună-moştenitori şi mădulare ale aceluiaşi trup şi împreună-părtaşi ai făgăduinţei întru Hristos Iisus, prin Evanghelie, |
7 căreia eu slujitor m'am făcut, potrivit cu darul harului lui Dumnezeu ce mi-a fost dat prin lucrarea puterii Sale. |
8 Mie, celui mai mic dintre toţi sfinţii, mi-a fost dat harul acesta de a le binevesti neamurilor bogăţia cea de nepătruns a lui Hristos FA 09:15 Rm 15:19 1Co 15:9-10 Ga 01:16 Ef 01:7 Ef 02:7 Col 01:25 |
9 şi tuturor luminat să le arăt care este iconomia tainei celei din veci ascunse în Dumnezeu, Cel ce pe toate le-a zidit prin Iisus Hristos: |
10 anume, ca Începătoriilor şi Stăpâniilor celor din ceruri să li se facă acum cunoscută prin Biserică înţelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri d, |
11 potrivit cu planul cel din veci pe care El l-a împlinit în Hristos Iisus, Domnul nostru, |
12 Cel întru Care, prin credinţa în El, cu încredere avem îndrăznire şi cale deschisă [spre Dumnezeu]. |
13 De aceea vă rog să nu vă pierdeţi curajul din pricina necazurilor mele pentru voi; ele sunt slava voastră! |
14 Pentru aceasta îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Iisus Hristos, |
15 din Care orice neam e în cer şi pe pământ îşi trage numele, |
16 pentru ca El, după bogăţia slavei Sale, să vă dea ca prin Duhul Său să fiţi puternic întăriţi în omul cel lăuntric; |
17 ca Hristos să Se sălăşluiască prin credinţă în inimile voastre; înrădăcinaţi şi întemeiaţi în iubire |
18 să puteţi înţelege, împreună cu toţi sfinţii, ce este lăţimea şi lungimea şi adâncimea şi înălţimea f, |
19 şi să cunoaşteţi iubirea lui Hristos cea mai presus de cunoaştere, pentru ca să vă umpleţi de toată plinătatea lui Dumnezeu. |
20 Iar Celui ce, potrivit puterii care lucrează în noi, poate face cu mult mai mult decât tot ceea ce noi cerem sau gândim, |
21 Lui fie-I slava în Biserică şi întru Hristos Iisus, în toate neamurile din veacul vecilor! Amin. |
[ NT ] Noul Testament
[ Ef ] Epistola către Efeseni
[ Cap. 4 ] | Unitatea trupului Bisericii. Viaţa cea veche şi cea nouă. Dreptar pentru viaţa cea nouă. |
1 De aceea eu, cel întemniţat întru Domnul a, din suflet vă rog să umblaţi cu vrednicie b, potrivit chemării cu care aţi fost chemaţi, 1Co 07:17 Ef 03:1 Flp 01:7 Flp 01:13 Flp 01:27 Col 01:10 1Tes 02:12 Flm 01:1 Flm 01:9 |
2 cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, întru iubire îngăduindu-vă unii pe alţii, |
3 străduindu-vă să păstraţi unitatea duhului întru legătura păcii. |
4 Un singur Trup c şi un singur Duh, aşa cum aţi şi fost chemaţi la o singură Nădejde a chemării voastre; |
5 un singur Domn, o singură Credinţă, un singur Botez, |
6 un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor d, Care este peste toţi şi prin toţi şi'ntru toţi. |
7 Dar fiecăruia dintre noi i s'a dat harul după măsura darului lui Hristos. |
8 Pentru aceea zice: Suindu-Se la înălţime, robit-a robia şi daruri datu-le-a oamenilor. |
9 Iar aceea că S'a suit – ce înseamnă decât că El mai întâi S'a pogorît în părţile cele mai de jos ale pământului? |
10 Cel ce S'a pogorît, El este şi Cel ce S'a suit mai presus de toate cerurile, pentru ca să umple totul e. – |
11 Şi El i-a dat pe unii să fie apostoli, pe alţii profeţi, pe alţii binevestitori, pe alţii păstori şi învăţători, |
12 ca să-i pregătească pe sfinţi pentru lucrarea slujirii, spre zidirea trupului lui Hristos, |
13 până ce toţi vom ajunge la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea de bărbat desăvârşit, la măsura vârstei plinătăţii lui Hristos; |
14 ca să nu mai fim copii, clătinaţi de valuri şi purtaţi de orice vânt de'nvăţătură încoace şi'ncolo prin viclenia oamenilor, prin meşteşugul lor de a atrage'n rătăcire; |
15 ci'n iubire trăind după adevăr, în toate să creştem întru El Care este Capul, Hristos, |
16 dintru Care întregul trup, bine alcătuit şi bine încheiat prin toate legăturile care-l hrănesc după lucrarea fiecărei părţi la măsura ei, îşi face creşterea spre a se zidi el însuşi întru iubire f. |
17 Aşadar, aceasta spun şi mărturisesc întru Domnul: de acum să nu mai umblaţi aşa cum umblă păgânii în deşertăciunea minţii lor, |
18 întunecaţi fiind la minte, înstrăinaţi de viaţa lui Dumnezeu, din pricina necunoştinţei care este în ei, din pricina împietririi inimii lor; |
19 fiind ei în nesimţire, s'au dat pe ei înşişi neruşinării, spre nesăţioasa săvârşire a tot felul de necurăţii. |
20 Voi însă nu aşa L-aţi primit în învăţătură pe Hristos g, |
21 dacă într'adevăr L-aţi ascultat şi dacă aţi fost învăţaţi întru El aşa cum este adevărul întru Iisus: |
22 Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi al fostului vostru fel de viaţă, care se strică prin poftele înşelăciunii, |
23 să vă înnoiţi în duhul minţii voastre |
24 şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel zidit după Dumnezeu în dreptatea şi sfinţenia adevărului. |
25 Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia ne suntem mădulare. |
26 Mâniaţi-vă, dar nu păcătuiţi h; peste mânia voastră să nu apună soarele, |
27 nici să-i daţi diavolului prilej. |
28 Cine-a furat să nu mai fure, ci mai degrabă să se ostenească lucrând cinstit cu mâinile sale, ca să aibă să dea celui ce are nevoie. |
29 Nici un cuvânt rău să nu iasă din gura voastră, ci numai cel care este bun spre zidirea cea de trebuinţă, pentru ca el să dea har celor ce-l aud. |
30 Să nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. |
31 Să piară de la voi toată amărăciunea şi întărâtarea şi mânia şi strigarea şi blasfemia împreună cu toată răutatea. |
32 Ci fiţi buni între voi, milostivi, iertându-vă unul altuia, aşa cum şi Dumnezeu v'a iertat vouă întru Hristos. Man 01:6 Mt 06:14 Mt 18:22-35 Mc 11:25 Lc 11:4 Col 03:8 Col 03:12-13 |
[ NT ] Noul Testament
[ Ef ] Epistola către Efeseni
[ Cap. 5 ] | Dreptar pentru viaţa cea nouă (continuare). Umblaţi ca fii ai luminii! Datoriile soţilor şi soţiilor. |
1 Fiţi dar următori a lui Dumnezeu, ca nişte copii iubiţi, |
2 şi umblaţi întru iubire aşa cum şi Hristos ne-a iubit pe noi, şi pentru noi I S'a dat pe Sine lui Dumnezeu prinos şi jertfă întru miros cu bună mireasmă. Ies 29:18 Lv 01:9 Ps 039:6 Iz 20:41 In 13:34 In 15:12 Rm 14:15 Ga 02:20 Evr 10:10 1In 03:11 1In 03:16 |
3 Iar de desfrâu şi de orice necurăţie şi de lăcomie nici să se pomenească între voi, aşa cum se cuvine sfinţilor; |
4 nici de vorbe neruşinate, nebuneşti sau glumeţe, care nu se cuvin; ci mai degrabă, de mulţumire. |
5 Căci pe aceasta s'o ştiţi voi bine, că nici desfrânat sau necurat sau lacom – care este un închinător la idoli – nu are moştenire în împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu. |
6 Nimeni să nu vă amăgească cu vorbe deşarte, că din pricina acestora vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. Mt 24:4 Mc 13:5 Lc 21:8 Rm 01:18 Col 02:4 Col 08:3 Col 08:6 2Tes 02:3 |
7 Aşadar, nu vă faceţi părtaşi cu ei. |
8 Altădată eraţi întuneric, dar acum lumină sunteţi întru Domnul; ca fii ai luminii să umblaţi Lc 16:8 In 08:12 In 12:36 FA 26:18 Ef 02:11 Ef 02:13 Col 01:13 1Ptr 02:9 |
9 – pentru că roada luminii este în orice bunătate, dreptate şi adevăr –, |
10 osebind b ce este bineplăcut Domnului. |
11 Şi nu fiţi părtaşi la faptele cele neroditoare ale întunericului, ci mai degrabă osândiţi-le făţiş c; Ps 118:65 Rm 16:17 2Co 06:14 2Tes 03:6 1Tim 05:20 1In 01:6 In 03:20-21 |
12 căci pe cele ce le fac ei întru ascuns, ruşine este chiar a le spune. |
13 Dar toate cele osândite făţiş sunt vădite de lumină, |
14 căci tot ceea ce-i vădit e lumină d. De aceea zice: Deşteaptă-te tu, cel ce dormi, scoală-te din morţi şi-asupra ta va lumina Hristos. Is 26:19 Is 51:17 Is 52:1 Is 60:1 Lc 15:24 In 05:25 Rm 13:11 |
15 Prin urmare, luaţi bine seama cum umblaţi: nu ca nişte neînţelepţi, ci precum cei înţelepţi, |
16 răscumpărând vremea e, căci zilele rele sunt. |
17 De aceea nu fiţi fără minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului. |
18 Să nu vă îmbătaţi de vin, în care este pierzanie, ci vă umpleţi de Duh, |
19 vorbind între voi în psalmi şi'n laude şi'n cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând în inimile voastre Domnului, |
20 întotdeauna pentru toate mulţumind lui Dumnezeu şi Tatăl în numele Domnului nostru Iisus Hristos, |
21 supunându-vă unul altuia întru frica lui Hristos. |
22 Femeile să li se supună bărbaţilor lor precum Domnului; |
23 pentru că bărbatul îi este cap femeii, aşa cum şi Hristos îi este cap Bisericii, El, Mântuitorul trupului. |
24 Dar aşa cum Biserica I se supune lui Hristos, tot astfel şi femeile să le fie'ntru toate bărbaţilor lor. |
25 Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre aşa cum şi Hristos a iubit Biserica şi pe Sine S'a dat pentru ea Ecc 09:9 1Co 07:3 Ef 01:22 Ef 05:28 Col 01:18 Col 03:19 Evr 10:10 Evr 13:12 1Ptr 03:7 |
26 ca s'o sfinţească, curăţind-o prin baie de apă întru cuvânt f, |
27 ca s'o înfăţişeze Sieşi Biserică slăvită, fără să aibă pată sau creţuri sau altceva de acest fel, ci să fie sfântă şi fără prihană. |
28 Aşa sunt datori bărbaţii să-şi iubească femeile, ca pe propriile lor trupuri. Cel ce-şi iubeşte femeia, pe sine se iubeşte. |
29 Că nimeni vreodată nu şi-a urât trupul; dimpotrivă, fiecare îl hrăneşte şi-l încălzeşte, precum şi Hristos Biserica; |
30 pentru că noi suntem mădulare ale trupului Său, din carnea Lui şi din oasele Lui. |
31 Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi cei doi vor fi un trup. |
32 Taina aceasta mare este; iar eu zic, în Hristos şi în Biserică g. |
33 Dar şi'n ceea ce vă priveşte, fiecare din voi să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi, iar femeia spre bărbat să se'nfioare h. |
[ NT ] Noul Testament
[ Ef ] Epistola către Efeseni
[ Cap. 6 ] | Copii şi părinţi. Robi şi stăpâni. Lupta împotriva răului. Salutări de încheiere. |
1 Copii, ascultaţi întru Domnul de părinţii voştri, căci aşa este drept. |
2 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta; aceasta este cea dintâi poruncă urmată de făgăduinţă: Ies 20:12 Dt 05:16 Pr 23:22 Sir 03:3-4 Sir 03:12-15 Mt 15:4 Mc 07:10 |
3 ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ. |
4 Şi voi, părinţilor, nu-i întărâtaţi pe copiii voştri spre mânie; dimpotrivă, creşteţi-i întru învăţătura şi certarea Domnului. |
5 Robilor, pe stăpânii voştri cei după trup a ascultaţi-i cu frică şi cu cutremur b întru curăţia inimii voastre, ca şi pe Hristos, |
6 nu cu slujire doar de ochii lumii, cu gândul de a plăcea oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, din suflet făcând voia lui Dumnezeu, |
7 cu bunăvoinţă slujind ca şi Domnului, şi nu ca oamenilor, |
8 ştiind că de va face cineva ceva bun, bunul acela îl va primi de la Domnul fiecare, ori că e rob, ori că e liber. |
9 Şi voi, stăpânilor, faceţi tot aşa faţă de ei; lăsaţi deoparte ameninţarea, ştiind că Domnul lor şi al vostru este în ceruri şi că la El nu există părtinire. Dt 10:17 2Par 19:7 Sol 06:7 Sir 35:12 FA 10:34 Ga 02:6 Col 03:25 Col 04:1 |
10 În sfârşit, fraţii mei, întăriţi-vă întru Domnul şi'ntru tăria puterii Lui. |
11 Îmbrăcaţi armura c lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor diavolului. |
12 Căci lupta noastră nu este'mpotriva cărnii şi a sângelui d, ci'mpotriva Începătoriilor, împotriva Stăpâniilor, împotriva Stăpânitorilor acestei lumi de'ntuneric, împotriva duhurilor răutăţii e care sunt în stihiile cereşti f. |
13 Pentru aceea luaţi armura lui Dumnezeu: pentru ca'n ziua cea rea să fiţi în stare să ţineţi piept; şi după ce veţi isprăvi totul, să rămâneţi în picioare. |
14 Aşadar, staţi în picioare, avându-vă mijlocul încins cu adevărul şi îmbrăcaţi fiind în platoşa dreptăţii |
15 şi cu picioarele încălţate'n starea de a fi gata pregătiţi pentru Evanghelia păcii g; |
16 mai presus de toate luând pavăza credinţei, cu care veţi putea stinge toate săgeţile înflăcărate h ale Celui-Rău. |
17 Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu, |
18 în toată vremea rugându-vă întru Duhul prin orice rugăciune şi cerere; şi'ntru aceasta privegheaţi cu toată stăruinţa, rugându-vă pentru toţi sfinţii |
19 şi pentru mine, ca oridecâteori voi deschide gura, să mi se dea cuvânt spre a face cu'ndrăznire cunoscută taina Evangheliei |
20 – al cărei sol sunt eu în lanţuri –, pentru ca despre ea să vorbesc deschis, aşa cum trebuie să vorbesc. |
21 Iar ca să ştiţi şi voi cum mă aflu şi ce fac, pe toate vi le va aduce la cunoştinţă Tihic, fratele iubit şi slujitor credincios întru Domnul. |
22 Pentru aceasta l-am trimis la voi, ca să aflaţi cum suntem şi să vă mângâie inimile. |
23 Pace fie-le fraţilor, şi iubire cu credinţă, de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul Iisus Hristos. |
24 Harul fie cu toţi cei ce'n curăţie Îl iubesc pe Domnul nostru Iisus Hristos! |
[ NT ] Noul Testament
[ Flp ] Epistola către Filipeni
Introducere la Epistola către Filipeni Filipi este vechiul oraş macedonean Krenides (Izvoare), care-şi primeşte noul nume de la regele Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru cel Mare; acesta îl cucereşte în anul 358 î. H., îi schimbă numele şi face din el un bastion de apărare împotriva Traciei. Devenit teritoriu roman în 168 î. H., împreună cu întreaga Macedonie, oraşul e masiv populat de către Octavian August cu ostaşii şi ofiţerii demobilizaţi ai armatelor lui Antoniu, după ce acesta fusese înfrânt, împreună cu Cleopatra, în celebra bătălie de la Actium (31 î. H.). El este astfel o aşezare cosmopolită, în care vechile populaţii iliro-trace sunt amestecate cu multe alte neamuri, dar în care limba oficială este latina, în timp ce greaca îşi menţine privilegiul de limbă universală a culturii elenistice. Filipi este primul oraş european în care Pavel întemeiază o comunitate creştină (cu alte cuvinte, punctul prin care creştinismul pune piciorul în Europa). Aceasta se întâmplă în anul 50 sau 51, în timp ce marele Apostol îşi desfăşoară cea de a doua călătorie misionară, însoţit de Sila, Timotei şi Luca. Comunitatea Evreilor nu e nici prea mare, nici prea puternică, nici foarte influentă. Evreii nu au sinagogă şi se mulţumesc să-şi exercite cultul pe malul unui râu din afara oraşului. Printre ei se află şi Lidia, femeie întreprinzătoare şi bogată (face comerţ cu porfiră), care e cucerită de predica lui Pavel, se botează împreună cu toţi ai ei (copii, servitori şi sclavi) şi-şi pune casa la dispoziţia tinerei comunităţi creştine, ea oferind astfel nucleul uman şi liturgic al creştinismului european. Succesul misionar al lui Pavel e atât de rapid şi de puternic, încât stârneşte reacţia Celui-Rău. Acesta, reiterând procedeul demonilor din vremea lui Iisus (careI proclamau du mnezeirea spre a-L compromite în faţa contemporanilor), îi face lui Pavel o reclamă zgomotoasă prin gura unei ghicitoare demonice (FA 16, 16-18) şi provoacă întâiul mare conflict dintre creştinism şi autoritatea romană, conflict care va lua forme acute de-a lungul a trei secole. Pavel părăseşte oraşul, dar îi lasă aci pe Luca şi pe Timotei, care-i continuă opera într-o Biserică despre care ştim sigur că, în afară de apostoli, era condusă de preoţi (episcopi) şi diaconi. Ea este comunitatea căreia Pavel îi va păstra, de-a lungul anilor, un sentiment cu totul aparte, de prietenie, iubire şi duioşie, singura de la care el - cel atât de mândru în independenţa sa materială - acceptă daruri şi ajutoare, de două ori în Tesalonic şi o dată în Corint. Iată că şi în timp ce Apostolul se află în închisoare, creştinii din Filipi îl trimit pe unul dintre ei, Epafrodit, să-i ducă din partea lor cele de trebuinţă traiului, hrană şi îmbrăcăminte. Trimisul locuieşte împreună cu Pavel în temniţă (de fapt, în casa pe care acesta o închiriase - vezi FA 28, 16 şi nota) şi-l asistă îndeaproape, dar după o vreme se îmbolnăveşte grav şi se decide să se întoarcă acasă. Apostolul foloseşte prilejul şi le trimite Filipenilor această scrisoare, cea mai caldă şi mai tandră din toate epistolele sale, paginile unui prizonier care, deşi la capătul a încă doi ani de detenţie preventivă şi în ajunul unui proces ce-i poate aduce condamnarea, îşi rosteşte optimismul, seninătatea lăuntrică şi acea bucurie duhovnicească a omului în care nu mai trăieşte omul, ci Hristos Însuşi. Desigur, Epafrodit îl informase despre tot ceea ce se întâmpla în Biserica din Filipi, inclusiv asupra unor evenimente mai puţin îmbucurătoare precum persecuţia din partea păgânilor, influenţa libertinajului epicureu asupra moravurilor, reminiscenţele şi propaganda iudaismului conservator, diferendul dintre două credincioase ale comunităţii. În scrisoarea sa, Apostolul le punctează pe fiecare, cu mai multă sau mai puţină pondere, dar în acelaşi duh de duioşie a părintelui faţă de copiii pe care-i născuse întru Hristos Iisus. Fireşte, nu uită să le mulţumească pentru daruri, dar mai ales pentru dorul acestora de a-l revedea cât mai curând liber şi sănătos. Având structura unei suite de efuziuni sentimentale, dar îmbogăţită cu inserţii de gândire dogmatică a autorului (cum este, de pildă, episodul din 2, 6-8 prin care se fundamentează teologia kenozei), Epistola poate fi schiţată astfel: Preambul (adresare, salutare, lucrarea harului) Corpul Epistolei. Ştiri despre Pavel; îndemnuri şi încurajări; ştiri despre Timotei şi Epafrodit; alte îndemnuri (1, 12 - 4, 1). Încheiere (recomandări, mulţumiri, salutări finale) |
[ NT ] Noul Testament
[ Flp ] Epistola către Filipeni
[ Cap. 1 ] | Salutare. Rugăciunea lui Pavel pentru Filipeni. „Pentru mine a trăi este Hristos.“ |
1 Pavel şi Timotei, slujitori ai lui Hristos Iisus, tuturor sfinţilor întru Hristos Iisus care sunt în Filipi împreună cu episcopii a şi diaconii [lor]: |
2 Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Iisus Hristos! |
3 Mulţumesc Dumnezeului meu ori de câte ori îmi amintesc de voi. |
4 Întotdeauna în toate rugăciunile mele mă rog pentru voi toţi cu bucurie |
5 din pricina părtăşiei voastre la Evanghelie, din ziua cea dintâi până acum, |
6 încredinţat fiind eu de aceasta: cel care a început în voi lucrul cel bun îl va duce la capăt până în ziua lui Hristos Iisus b, |
7 aşa cum drept este să gândesc eu despre voi toţi; pentru că pe voi toţi vă am la inimă, cei ce sunteţi cu mine părtaşi ai harului, şi în lanţurile mele, şi în apărarea şi întărirea Evangheliei. |
8 Martor îmi este Dumnezeu că pe toţi vă doresc în dorul lui Hristos Iisus. |
9 Şi aceasta mă rog: ca iubirea voastră încă mai mult şi mai mult să prisosească întru cunoştinţă c şi'ntru toată priceperea d, |
10 să le osebiţi pe cele ce sunt mai bune, pentru ca să fiţi voi curaţi şi nepoticniţi e în ziua lui Hristos, Rm 02:18 Rm 12:2 1Co 01:8 Flp 01:6 Flp 02:16 1Tes 03:13 1Tes 05:23 Iuda 01:24 |
11 plini de roada dreptăţii care vine prin Iisus Hristos spre slava şi lauda lui Dumnezeu. |
12 Dar vreau să ştiţi, fraţilor, că cele petrecute cu mine f s'au întors mai degrabă spre sporirea Evangheliei, |
13 că lanţurile mele pe care le port întru Hristos au ajuns cunoscute întregului pretoriu g şi tuturor celorlalţi; FA 21:11 Ef 03:1 Ef 04:1 Flp 01:30 Flp 04:22 2Tim 02:9 Flm 01:9 |
14 şi cei mai mulţi dintre fraţi, încredinţare având în Domnul prin lanţurile mele, cu mult mai mult îndrăznesc să grăiască fără teamă cuvântul lui Dumnezeu. |
15 Unii, e drept, Îl propovăduiesc pe Hristos prin invidie şi prin ceartă, dar alţii prin bunăvoinţă; |
16 unii o fac din iubire, ştiind că eu stau aici pentru apărarea Evangheliei; |
17 alţii însă din invidie h Îl vestesc pe Hristos, nu cu gânduri curate, ci socotind să-mi sporească necazul în lanţurile mele. |
18 Dar ce-i cu asta? Nimic altceva decât că'n tot chipul, fie din făţărnicie, fie'ntru adevăr, Hristos Se propovăduieşte, şi'ntru aceasta mă bucur. Şi încă mă voi bucura, |
19 fiindcă ştiu că aceasta îmi va fi mie spre mântuire, prin rugăciunile voastre şi cu ajutorul Duhului lui Iisus Hristos, |
20 potrivit cu aşteptarea mea stăruitoare şi cu nădejdea mea că'ntru nimic nu voi fi ruşinat, ci că'ntru toată îndrăznirea, acum ca'ntotdeauna, Hristos va fi preamărit în trupul meu, fie prin viaţă, fie prin moarte; |
21 căci pentru mine a trăi este Hristos, şi a muri este câştig. |
22 Dar dacă a trăi în trup înseamnă a-i da lucrării mele roadă, atunci nu ştiu ce voi alege. |
23 Sunt strâns din două părţi: am dorinţa să mă despart de trup i şi să fiu împreună cu Hristos, că e cu mult mai bine; |
24 dar să rămân în trup e mai de trebuinţă, de dragul vostru. |
25 Şi încredinţat fiind eu de aceasta, ştiu că voi rămâne şi că voi petrece cu voi cu toţi spre propăşirea voastră şi spre bucuria credinţei, |
26 pentru ca lauda voastră'ntru mine să prisosească'n Hristos Iisus prin revenirea mea la voi. |
27 Numa' să vă purtaţi în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos, pentru ca, fie venind eu şi văzându-vă, fie nefiind de faţă, să aud despre voi că staţi cu tărie într'un singur duh, într'un singur suflet luptându-vă împreună pentru credinţa Evangheliei, Cant 07:1 Rm 15:30 Ef 04:1 Flp 04:3 Col 01:10 1Tes 02:12 1Tes 04:1 Iuda 01:3 |
28 fără ca'ntru ceva să vă înfricoşaţi de cei potrivnici, ceea ce pentru ei este un semn de pierzare, dar pentru voi, de mântuire; şi aceasta, de la Dumnezeu. |
29 Căci de dragul lui Hristos vi s'a dat vouă nu numai să credeţi în El, dar şi să pătimiţi pentru El, |
30 ducând aceeaşi luptă pe care-aţi văzut-o la mine şi'n care-acum auziţi că sunt. |
[ NT ] Noul Testament
[ Flp ] Epistola către Filipeni
[ Cap. 2 ] | Smerenia creştină şi smerenia lui Hristos. A străluci în lume ca nişte lumini. Timotei şi Epafrodit. |
1 Aşadar, dacă e vreun îndemn în Hristos, dacă e vreo mângâiere a iubirii, dacă e vreo împărtăşire a Duhului, dacă e vreun dor şi vreo îndurare, |
2 împliniţi-mi bucuria de a gândi la fel, de a avea aceeaşi iubire, un singur suflet, aceeaşi cugetare. |
3 Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci'ntru smerenie unul să-l socotească pe altul mai de cinste decât pe el însuşi. |
4 Nimeni să nu caute doar spre ale sale, ci fiecare şi spre ale altora. |
5 Aveţi în voi gândirea aceasta, care era şi în Hristos Iisus: a |
6 Cel ce dintru'nceput fiind b în chipul c lui Dumnezeu a socotit că a fi El întocmai cu Dumnezeu nu e o prădare d, Mt 20:28 In 01:1-2 In 05:18 In 17:5 2Co 04:4 2Co 08:9 Col 01:15 |
7 dar S'a golit pe Sine e luând chip de rob, devenind asemenea oamenilor şi la înfăţişare aflându-Se ca un om; Is 49:6 In 01:14 Rm 08:3 2Co 08:9 2Co 13:4 Evr 02:14 Evr 02:17 Evr 05:8 |
8 S'a smerit pe Sine făcându-Se ascultător până la moarte – şi încă moarte de cruce! Ps 109:7 In 10:17 Rm 05:19 2Co 13:4 Evr 02:9 Evr 05:8 Evr 12:2 |
9 Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume care-i mai presus de orice nume, Ps 109:7 Is 52:13 Mt 11:27 Mt 28:18 In 10:17 FA 02:33 Ef 01:21 Evr 01:3-4 Evr 02:9 |
10 pentru ca'ntru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti, al celor pământeşti şi al celor dedesubt, |
11 şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl. Is 45:3 In 05:23 In 13:13 FA 10:36 Rm 14:11 1Co 08:6 1Co 12:3 |
12 Drept aceea, iubiţii mei, aşa cum întotdeauna m'aţi ascultat, nu numai ca atunci când eram de faţă, ci cu mult mai mult acum când sunt departe, cu frică şi cu cutremur lucraţi la mântuirea voastră; |
13 căci Dumnezeu este Cel ce'ntru voi le lucrează şi pe „a vrea“ şi pe „a lucra“, pentru bunăvoirea Sa f. Sol 08:21 In 15:5 1Co 12:6 1Co 15:10 2Co 03:5 Flp 01:6 Col 01:29 1Tes 02:13 Evr 13:21 |
14 Pe toate să le faceţi fără murmur şi fără socoteli g, |
15 ca să fiţi fără prihană şi curaţi, fii ai lui Dumnezeu, neîntinaţi în mijlocul unui neam sucit şi stricat, în care voi străluciţi ca nişte luminători în lume, Dt 32:5 Pr 04:18 Dn 12:3 Mt 05:14-16 Mt 10:16 FA 02:40 Ef 05:8 |
16 cuvântul vieţii cu tărie ţinându-l spre lauda mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat şi nici în zadar m'am ostenit. Is 49:4 Is 65:23 1Co 01:8 1Co 01:14 Ga 02:2 Flp 01:6 Flp 01:10 Flp 01:26 1Tes 02:19 1Tes 03:5 |
17 Şi chiar dac'ar fi ca sângele meu să curgă h peste prinosul şi slujba credinţei voastre, mă bucur, şi'mpreună cu voi toţi mă fericesc. |
18 Şi voi, de asemenea, bucuraţi-vă, şi'mpreună cu mine fericiţi-vă! |
19 Dar nădăjduiesc întru Domnul Iisus că'n curând am să-l trimit la voi pe Timotei, pentru ca la rându-mi să prind şi eu curaj aflând veşti despre voi. |
20 Că'ntru părtăşia simţămintelor mele nu am pe nimeni altul care din inimă i să se'ngrijească de treburile voastre, |
21 fiindcă toţi caută spre ale lor, nu spre ale lui Iisus Hristos. |
22 Dar voi ştiţi cât e el de'ncercat, că'ntocmai ca un copil cu tatăl său i-a slujit Evangheliei împreună cu mine. |
23 Pe el deci nădăjduiesc să-l trimit de'ndată ce voi vedea ce va fi cu mine. |
24 Sunt însă încredinţat în Domnul că eu însumi voi veni în curând. |
25 Am socotit că-i de trebuinţă să vi-l trimit pe Epafrodit, fratele meu şi împreună-cu-mine-lucrător şi împreună-cu-mine-luptător j, dar şi trimisul vostru şi slujitorul trebuinţelor mele, |
26 de vreme ce vă dorea pe toţi şi era neliniştit, fiindcă aţi auzit că a fost bolnav. |
27 Şi'ntr'adevăr a fost bolnav aproape de moarte; dar Dumnezeu a avut milă de el - şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să nu am întristare peste'ntristare. |
28 Aşadar, mă grăbesc să vi-l trimit îndărăt k, pentru ca voi, văzându-l, din nou să vă bucuraţi, iar eu să fiu mai puţin întristat. |
29 Primiţi-l dar întru Domnul cu toată bucuria; şi pe cei ca el întru cinstire să-i aveţi, |
30 fiindcă de dragul lucrării lui Hristos a fost el până aproape de moarte, punându-şi viaţa în primejdie ca să'mplinească lipsa voastră în a mă sluji pe mine. |
[ NT ] Noul Testament
[ Flp ] Epistola către Filipeni
[ Cap. 3 ] | Adevărata dreptate. A-L urma pe Hristos. |
1 Încolo, fraţii mei, bucuraţi-vă'ntru Domnul! Ca să vă scriu aceleaşi lucruri a, mie nu-mi este greu, iar vouă vă este întărire. |
2 Păziţi-vă de câini! Păziţi-vă de lucrătorii cei răi! Păziţi-vă de'mprejurul tăierii b!, |
3 pentru că noi suntem tăierea'mprejur, noi, cei ce'n duh Îi slujim lui Dumnezeu şi ne lăudăm întru Hristos Iisus şi nu ne bizuim pe trup c, |
4 deşi eu aş putea să mă bizui şi pe trup. Dacă vreun altul socoteşte că se poate bizui pe trup, eu cu atât mai mult: |
5 tăiat împrejur la opt zile; din neamul lui Israel; din seminţia lui Veniamin; evreu din Evrei; după lege, fariseu; Lc 01:59 Lc 02:21 FA 23:6 FA 26:5 Rm 11:1 2Co 11:22 2Tim 01:3 |
6 după râvnă, prigonitor al Bisericii; după dreptatea cea din lege, fără prihană. |
7 Dar cele ce-mi erau mie câştig, pe acestea le-am socotit pentru Hristos pagubă. |
8 Mai mult însă, eu pe toate le socotesc pagubă faţă de nepreţuitul preţ al cunoaşterii lui Hristos Iisus, Domnul meu, de dragul Căruia m'am lăsat păgubit de toate şi le socotesc drept gunoaie pentru ca să-L câştig pe Hristos |
9 şi să mă aflu întru El, având nu propria mea îndreptăţire, cea din lege, ci pe aceea care este prin credinţa în Hristos, îndreptăţirea cea de la Dumnezeu, întemeiată pe credinţă, |
10 ca să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi părtăşia la patimile Lui; asemănându-mă cu moartea Lui, |
11 să pot ajunge cumva la învierea cea din morţi. |
12 Nu că am şi dobândit-o sau că de pe-acum am ajuns la desăvârşire; dar o urmăresc, că doar o voi dobândi, de vreme ce şi eu dobândit am fost de Hristos Iisus. |
13 Fraţilor, eu încă nu socotesc s'o fi dobândit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea şi tinzând la cele dinainte, |
14 alerg la ţintă către răsplata chemării de sus a lui Dumnezeu întru Hristos Iisus. |
15 Aşadar, câţi suntem desăvârşiţi, pe aceasta s'o gândim; şi dacă gândiţi ceva în alt fel, Dumnezeu v'o va descoperi şi pe aceasta. |
16 Dar de acolo de unde am ajuns, să urmăm acelaşi dreptar, să gândim la fel. |
17 Fiţi laolaltă următorii d mei, fraţilor, şi uitaţi-vă la aceia care se poartă aşa cum aveţi voi pildă de la noi. |
18 Fiindcă mulţi – despre care v'am vorbit adeseori, iar acum v'o spun chiar plângând – se poartă ca duşmani ai crucii lui Hristos. |
19 Sfârşitul lor este pieirea; dumnezeul lor este pântecele; iar slava lor, întru ruşinea lor; ei pe cele pământeşti le cugetă. |
20 Căci pentru noi, cetatea noastră e de la'nceput în ceruri, de unde-L şi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Iisus Hristos, Ps 038:13 1Co 01:7 1Co 15:43 Ef 02:6 Ef 02:19 Col 03:2 Tit 02:13 Evr 09:28 Evr 12:22 Evr 13:14 |
21 Care va schimba trupul nostru de smerenie spre a-l face după chipul trupului Său de slavă, potrivit cu lucrarea puterii Lui ca pe toate Sieşi să le supună. |
[ NT ] Noul Testament
[ Flp ] Epistola către Filipeni
[ Cap. 4 ] | Sfaturi şi îndemnuri. Pavel confirmă darul Filipenilor. Urări şi salutări. |
1 Aşadar, fraţii mei iubiţi şi mult doriţi, bucuria mea şi cununa mea, aşa să staţi întru Domnul, iubiţilor! |
2 O rog mult pe Evodia şi mult o rog pe Sintihia a să aibă aceleaşi gânduri întru Domnul; |
3 te rog de asemenea şi pe tine, adevăratule Sizig b, ajută-le şi tu, ca unora care laolaltă cu mine s'au luptat întru Evanghelie, aşa cum şi Clement şi ceilalţi împreună-lucrători cu mine, ale căror nume sunt scrise în Cartea Vieţii. Ies 32:32-33 Ps 068:28 Dn 12:1 Lc 10:20 Flp 01:27 Ap 03:5 Ap 13:8 Ap 17:8 Ap 20:12 Ap 20:15 Ap 21:27 |
4 Bucuraţi-vă pururea întru Domnul!; şi iarăşi vă spun: Bucuraţi-vă! |
5 Tuturor oamenilor să le fie cunoscută blândeţea voastră. Domnul este aproape. |
6 De nimic nu vă'ngrijoraţi, ci'ntru totul faceţi-I cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre prin rugăciune şi rugă cu mulţumire c. |
7 Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte toată mintea, să vă păzească inimile şi cugetele întru Hristos Iisus. |
8 Încolo, fraţilor, câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubire, câte sunt cu nume bun, dacă-i virtute şi dacă-i de laudă, pe acestea să le gândiţi. |
9 Cele ce-aţi învăţat şi-aţi primit şi-aţi auzit şi-aţi văzut la mine, pe acestea să le faceţi, şi Dumnezeul păcii va fi cu voi. |
10 Mult m'am bucurat în Domnul că din nou a'nflorit purtarea voastră de grijă pentru mine - aşa cum, de altfel, o şi aveaţi, numai că v'a lipsit prilejul. |
11 N'o spun fiindcă aş duce lipsă, căci eu m'am deprins să mă îndestulez cu ceea ce am. |
12 Ştiu şi să fiu smerit, ştiu şi să am de prisos, în orice şi'n toate m'am învăţat să fiu şi sătul, şi flămând, şi să am de prisos, şi să duc lipsă. |
13 Pe toate le pot întru Hristos, Cel ce mă întăreşte. |
14 Bine-aţi făcut însă c'aţi luat parte la necazul meu. |
15 Dar şi voi înşivă ştiţi, Filipenilor, că la începutul Evangheliei, când am plecat eu din Macedonia, în afară de voi singuri nici o Biserică nu s'a făcut părtaşă cu mine prin dare şi primire de daruri pe seama mea. |
16 Că şi'n Tesalonic, o dată – ba de două ori – mi-aţi trimis ceea ce-mi era de trebuinţă. |
17 Nu că eu caut darul, dar caut câştigul care prisoseşte pe seama voastră. |
18 Am de toate şi am şi de prisos; m'am îndestulat primind de la Epafrodit cele ce mi-aţi trimis, miros cu bună mireasmă, jertfă primită, bine-plăcută lui Dumnezeu. Fc 08:21 Ies 29:18 Iz 20:41 Os 14:7 Sir 35:2 Sir 39:13 Flp 02:25 Evr 13:16 |
19 Iar Dumnezeul meu să'mplinească toate trebuinţele voastre după bogăţia Sa, cu slavă, întru Hristos Iisus. |
20 Iar lui Dumnezeu şi Tatăl nostru, slavă în vecii vecilor! Amin. |
21 Îmbrăţişaţi-l pe fiecare dintre sfinţii întru Hristos Iisus. Pe voi vă îmbrăţişează fraţii care sunt împreună cu mine. |
22 Vă îmbrăţişează toţi sfinţii, mai ales cei din casa cezarului d. |
23 Harul Domnului Iisus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin. |
[ NT ] Noul Testament
[ Col ] Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni
Introducere la Epistola către Coloseni Colose era un orăşel din Asia Mică, situat la 200 km est de Efes şi în imediata vecinătate a altor două localităţi cam de aceeaşi mărime şi importanţă, Laodiceea şi Ierapole. El beneficia nu numai de apropierea râului Lycus, afluent al Meandrului, ci şi de aceea a marelui drum ce lega Efesul de Capadocia, Samosata şi Edesa, spre frontierele de Răsărit ale imperiului roman. Demn de reţinut este şi faptul că el se afla pe teritoriul Frigiei, ţinut al provinciei proconsulare Asia; Frigia era patria zeiţei Cybela (după unii, ipostază a zeiţei egiptene Isis), în jurul căreia se consuma unul din cultele orgiastice ale religiilor misterice orientale. Altfel, Colosenii erau politeişti şi vorbeau limba greacă comună, dar oraşul avea şi o însemnată comunitate evreiască. Nu puţini sunt cei ce cred că locuitorii din Colose au fost încreştinaţi nu de Pavel, ci de ucenicul acestuia, Epafras. Cu alte cuvinte, Apostolul neamurilor nu a trecut niciodată prin Colose, ci l-a ocolit pe şoseaua directă ce lega Antiohia Pisidiei de coasta Mării Egee, dar că în timpul îndelungatei sale şederi în Efes (53-56) i-a încredinţat lui Epafras misiunea de a-i evangheliza pe locuitorii celor trei oraşe învecinate. Alţi teologi însă (printre care şi cei din şcoala biblică românească) au găsit argumente în favoarea prezenţei lui Pavel în Colose şi a faptului că şi Biserica de aci este fructul propovăduirii sale. Aşadar, singura comunitate creştină căreia Pavel i se adresează printr`o epistolă, dar care nu a fost întemeiată de el, este şi rămâne Roma. Oricum, e sigur că în timp ce Pavel se află în prima sa captivitate romană (61-63), el primeşte vizita lui Epafras, ucenic al său care, după toate probabilităţile, îi continuase opera misionară în Colose, puternic sprijinit şi de Filimon, a cărui casă de om înstărit fusese pusă la dispoziţia tinerei comunităţi creştine. Ucenicul îl pune la curent cu faptul că Bisericile din Colose, Laodiceea şi Ierapole sunt tulburate de unele erezii iudeo-gnostice care căutau să semene confuzie printre proaspeţii convertiţi, acreditând ideea că între Dumnezeu şi lume există o întreagă ierarhie de fiinţe intermediare (eoni) şi că Iisus Hristos nu este altceva decât una din ele. Or, dacă lucrurile stau aşa, înseamnă că toată învăţătura despre unitatea lumii în Iisus Hristos şi despre mântuirea ei prin El - şi numai prin El - se răstoarnă. E foarte probabil că Epafras îi cere Apostolului să intervină în scris, Tihic urmând să fie purtătorul mesajului. Aceasta este împrejurarea în care se naşte Epistola către Coloseni, una din cele patru ale captivităţii Sfântului Pavel, soră bună cu cea cunoscută ca adresată Efesenilor (dar care, aşa cum am văzut în Introducerea respectivă, fusese adresată Laodiceenilor). Deşi foarte asemănătoare între ele ca structură, conţinut şi stil, fiecare îşi păstrează o notă dominantă proprie: în timp ce Epistola către Efeseni pune accentul pe Biserică în ipostaza ei de trup al lui Hristos, Epistola către Coloseni se concentrează asupra lui Iisus Hristos ca persoană şi asupra rolului Său cosmic. Ca atare, Iisus Hristos este superior oricărei fiinţe, fie ea intermediară sau nu, fie ea în cer, pe pământ sau sub pământ, ca unul din Care toată făptura purcede, în Care se regăseşte şi`n Care îşi capătă mântuirea. Mântuirea nu se obţine prin practici formale, fie ele chiar ascetice şi atrăgătoare prin severitatea şi efectele exerciţiului, ci prin trăirea lăuntrică, singura autentică, cea care ne deschide calea spre unirea cu Hristos. Planul scrierii: Preambul (adresare, salutare, lucrarea harului) (1, 1-14).
Încheiere (recomandări, salutări finale) (4, 7-18). |
[ NT ] Noul Testament
[ Col ] Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni
[ Cap. 1 ] | Salutare. Pavel Îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru Coloseni. Persoana şi lucrarea lui Hristos. Slujirea lui Pavel în Biserică. |
1 Pavel, apostol al lui Hristos Iisus, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, |
2 sfinţilor şi fraţilor credincioşi întru Hristos, care sunt în Colose: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul nostru Iisus Hristos! |
3 Mulţumim lui Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, întotdeauna rugându-ne pentru voi; |
4 căci am auzit de credinţa voastră în Hristos Iisus şi de iubirea pe care o aveţi către toţi sfinţii |
5 în virtutea nădejdii care vă este pregătită vouă în ceruri; pe ea mai dinainte aţi auzit-o în cuvântul adevărului Evangheliei |
6 care a ajuns la voi; aşa cum în toată lumea ea aduce roadă şi creşte, tot astfel şi la voi, din ziua'n care aţi auzit şi aţi cunoscut harul lui Dumnezeu întru adevăr, |
7 aşa cum aţi învăţat de la Epafras a, iubitul nostru împreună-slujitor, cel ce pentru voi este credincios slujitor al lui Hristos |
8 şi care ne-a adus la cunoştinţă iubirea voastră întru Duh b. |
9 Iată de ce şi noi, din ziua în care am auzit-o, nu încetăm în a ne ruga pentru voi şi în a cere să vă umpleţi de cunoaşterea voii Sale întru toată înţelepciunea şi priceperea duhovnicească, 1Co 01:5 Ef 01:9 Ef 01:15-17 Ef 05:17 Flp 01:9 2Tes 01:11 Flm 01:6 |
10 umblând cu vrednicie înaintea Domnului, pentru ca'ntru toate să-I fiţi plăcuţi, aducând roadă în toată lucrarea cea bună şi sporind în cunoaşterea lui Dumnezeu, |
11 şi după puterea slavei Sale întărindu-vă cu toată puterea spre toată stăruinţa şi îndelunga-răbdare, |
12 cu bucurie mulţumind Tatălui, Celui ce v'a învrednicit să luaţi parte la moştenirea sfinţilor întru lumină, |
13 Cel ce ne-a scos de sub stăpânirea întunericului şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului iubirii Sale, Mt 03:17 Lc 22:53 FA 26:18 Ef 01:6 Ef 02:2 Ef 05:8 Ef 06:12 1Ptr 02:9 |
14 întru Care prin sângele Său avem răscumpărarea, iertarea păcatelor. |
15 El este chipul nevăzutului Dumnezeu, Întâi-Născut a toată zidirea c, Ps 066:1 Pr 08:22 Sir 01:4 In 01:18 In 14:9 2Co 04:4 Flp 02:6 1Tim 06:16 Evr 01:3 Ap 03:4 |
16 pentru că'ntru El au fost zidite toate, cele din ceruri şi de pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute, fie Tronuri, fie Domnii, fie Începătorii, fie Stăpânii d. Toate prin El şi pentru El s'au zidit Fc 01:1 Ps 102:21 Sir 01:4 In 01:3 In 01:10 1Co 08:6 2Co 04:18 Ef 01:10 Ef 01:21 Ef 03:9 Evr 01:2 |
17 şi El este mai înainte decât toate, şi toate'ntru El se ţin împreună. |
18 Şi El este Capul trupului, al Bisericii, El, Care este Începutul, Întâiul-Născut din morţi, ca să fie El Cel dintâi întru toate. Ps 088:27 FA 04:2 FA 26:23 Rm 08:29 1Co 15:20 Ef 01:22-23 Ef 04:15 Ef 05:23 Ef 25:30 Ap 01:5 |
19 Căci în El a binevoit [Dumnezeu] să sălăşluiască toată plinătatea e |
20 şi prin El pe toate'ntru El să le împace f, fie cele de pe pământ, fie cele din ceruri, pace făcând prin El, prin sângele crucii Sale. Is 09:6 Lc 02:14 Rm 05:1 2Co 05:18-19 Ef 01:7 Ef 01:10 Ef 02:13 Ef 02:16 1In 02:2 |
21 Şi pe voi, cei ce oarecând în faptele voastre cele rele eraţi înstrăinaţi şi vrăjmaşi cu mintea, |
22 acum El prin moarte v'a împăcat în trupul Său de carne, pentru ca înaintea Lui să vă înfăţişeze sfinţi, fără prihană şi nevinovaţi, Lc 01:75 Rm 05:10 1Co 01:2 Ef 01:4 Ef 02:14 Ef 02:16 Ef 05:27 Tit 02:14 |
23 dacă într'adevăr rămâneţi întemeiaţi în credinţă, întăriţi şi neclintiţi de la nădejdea Evangheliei pe care-aţi auzit-o, cea care a fost propovăduită la toată făptura de sub cer şi al cărei slujitor făcutu-m'am eu, Pavel. Mt 28:19 Mc 16:15 In 15:4 Ef 03:7 Ef 03:17 1Tim 03:16 Evr 03:6 Evr 03:14 |
24 Acum mă bucur de suferinţele mele pentru voi, şi'n trupul meu împlinesc lipsurile necazurilor lui Hristos pentru trupul Său, adică Biserica, |
25 al cărei slujitor am devenit în virtutea iconomiei lui Dumnezeu ce mi-a fost dată pentru voi, aceea de a plini g cuvântul lui Dumnezeu, |
26 taina cea din veci ascunsă şi din generaţii, dar acum descoperită sfinţilor Săi; |
27 lor a vrut Dumnezeu să le arate care este bogăţia slavei acestei taine între neamuri, adică Hristos Cel dintru voi, nădejdea slavei! |
28 Pe El Îl vestim noi, pe tot omul sfătuindu-l şi pe tot omul învăţându-l întru toată înţelepciunea, pentru ca pe tot omul să-l înfăţişăm desăvârşit întru Hristos Iisus. |
29 Spre aceasta mă şi ostenesc, luptându-mă potrivit lucrării Lui, care'n mine se săvârşeşte cu putere. |
[ NT ] Noul Testament
[ Col ] Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni
[ Cap. 2 ] | Slujirea lui Pavel în Biserică (continuare). Plinătatea vieţii întru Hristos. Viaţa cea nouă întru Hristos. |
1 Căci vreau să ştiţi cât de mare e lupta mea pentru voi şi pentru cei din Laodiceea a şi pentru toţi câţi nu mi-au văzut faţa trupească, |
2 pentru ca inimile lor să se mângâie; fiind ei în iubire, să aibă toată bogăţia deplinei înţelegeri pentru cunoaşterea tainei lui Dumnezeu-Tatăl şi a lui Hristos, |
3 întru care sunt ascunse toate vistieriile înţelepciunii şi ale cunoaşterii. |
4 Vă spun aceasta pentru ca nimeni să nu vă înşele prin vorbe amăgitoare. |
5 Căci deşi sunt departe cu trupul, cu duhul însă sunt împreună cu voi, bucurându-mă să văd buna voastră rânduială şi tăria credinţei voastre în Hristos. |
6 Prin urmare, aşa cum L-aţi primit pe Hristos Iisus Domnul, aşa să umblaţi întru El, |
7 înrădăcinaţi şi zidiţi fiind într'Însul, întăriţi în credinţă aşa cum aţi învăţat-o şi prisosind în ea cu mulţumire. |
8 Luaţi aminte ca nu cumva cineva să facă din voi o pradă prin filosofie b şi prin deşarta înşelăciune din predania omenească, după stihiile lumii c şi nu după Hristos. |
9 Căci întru El locuieşte trupeşte toată deplinătatea dumnezeirii, |
10 şi deplini sunteţi voi întru El, Cel ce este Cap a toată Domnia şi Stăpânia d. |
11 Întru El aţi fost tăiaţi împrejur cu tăiere'mprejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii întru tăierea'mprejur a lui Hristos. |
12 Îngropaţi cu El prin botez, întru El aţi şi înviat prin credinţa în lucrarea lui Dumnezeu Care L-a înviat pe El din morţi. |
13 Iar pe voi, cei ce eraţi morţi în greşalele voastre şi în netăierea'mprejur a trupului vostru, v'a făcut vii împreună cu El, iertându-vă toate greşalele, |
14 ştergând zapisul ce era asupra noastră, potrivnic nouă prin opreliştile lui e, pe care ni l-a luat din cale pironindu-l pe cruce; |
15 prin ea biruit-a El Începătoriile şi Stăpâniile, dezbrăcându-le şi dându-le'n privelişte f. |
16 Aşadar, nimeni să nu vă judece pentru mâncare sau băutură sau cu privire la vreo sărbătoare sau lună nouă sau sâmbete; |
17 ele sunt o umbră a celor viitoare, dar trupul g e al lui Hristos. |
18 Nimeni să nu vă lipsească de răsplată prin „smerenie-de-bunăvoie“ h sau prin „slujire-de-îngeri“ i, vârându-se el în cele ce n'a văzut şi'n zadar semeţindu-se cu mintea lui cea trupească |
19 în loc să se ţină strâns de Capul din care întregul trup – prin încheieturi şi legături hrănindu-se şi întocmindu-se – creşte prin creşterea lui Dumnezeu j. |
20 Aşadar, dacă împreună cu Hristos aţi murit faţă de stihiile lumii, atunci de ce, ca şi cum încă aţi trăi în lume, vă supuneţi unor porunci ca: |
21 „nu lua!“, „nu gusta!“, „nu atinge!“, |
22 – privind lucruri care toate pier prin folosire? acestea sunt rânduieli şi învăţături omeneşti; |
23 ele au, într'adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, cu a lor „religiozitate-în-sine“, cu a lor „smerenie-de-bunăvoie“, cu a lor „necruţare-a-trupului“, dar nu au nici un preţ, nici măcar pentru mulţumirea trupului k. |
[ NT ] Noul Testament
[ Col ] Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni
[ Cap. 3 ] | Viaţa cea nouă întru Hristos (continuare). Datorii sociale întru viaţa cea nouă. |
1 Aşadar, dacă aţi înviat împreună cu Hristos, pe cele de sus căutaţi-le, acolo unde este Hristos şezând de-a dreapta lui Dumnezeu; Ps 109:1 Mt 06:20 Mt 22:44 Mc 14:62 Mc 16:19 In 08:23 FA 02:34 FA 07:55 Rm 08:34 Ef 01:20 Col 02:12 Evr 01:3 Evr 08:1 Evr 10:12 Evr 12:2 |
2 la cele de sus cugetaţi, nu la cele de pe pământ; |
3 căci voi aţi murit, iar viaţa voastră este împreună cu Hristos ascunsă'n Dumnezeu. |
4 Când Hristos, viaţa voastră, Se va arăta, atunci şi voi împreună cu El vă veţi arăta întru slavă. Rm 08:19 1Co 15:43 Ga 02:20 Flp 01:21 Flp 03:21 2Tes 01:10 1In 03:2 |
5 Prin urmare, ucideţi mădularele voastre cele pământeşti: desfrânarea, necurăţia, patima, pofta cea rea şi lăcomia – care este închinare la idoli –, Sir 14:9 Mt 15:19 Mc 07:21-22 Rm 06:6 Rm 06:11 Rm 08:13 1Co 06:9 Ga 05:24 Ef 04:19 Ef 05:3 Ef 05:5 |
6 din pricina cărora vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării, |
7 întru care şi voi aţi umblat odinioară, pe când trăiaţi în ele. |
8 Acum însă şi voi pe toate să le lepădaţi: mânia, întărâtarea, răutatea, blasfemia, cuvântul neruşinat din gura voastră. Mt 15:19 Ef 04:22 Ef 04:25-32 Ef 04:29 Ef 05:4 Evr 12:1 Iac 01:10 1Ptr 02:1 |
9 Nu vă minţiţi unul pe altul, de vreme ce v'aţi dezbrăcat de omul cel vechi laolaltă cu faptele lui, |
10 şi v'aţi îmbrăcat cu cel nou, care spre cunoaştere se reînnoieşte după chipul Celui ce l-a zidit. |
11 Acolo a nu este elin şi iudeu, tăiere'mprejur şi netăiere'mprejur, barbar, scit b, rob, liber, ci Hristos, totul întru toţi. |
12 Aşadar, ca nişte sfinţi şi iubiţi aleşi ai lui Dumnezeu, îmbrăcaţi-vă cu simţăminte de'ndurare, de bunătate, de smerenie, de blândeţe, de'ndelungă-răbdare, |
13 îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unul altuia dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; aşa cum Hristos v'a iertat vouă, tot astfel şi voi. Mt 06:14 Mt 18:21-22 Mc 11:25 Rm 13:8 Ef 04:2 Ef 04:32 Ef 05:2 |
14 Mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru iubire, care este legătura desăvârşirii. |
15 Şi'n inimile voastre să domnească pacea lui Hristos, întru care aţi fost chemaţi ca să fiţi un singur trup; şi fiţi mulţumitori. |
16 Cuvântul lui Hristos să locuiască întru voi cu bogăţie. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-I în psalmi, în laude şi'n cântări duhovniceşti. |
17 Şi orice aţi face, cu cuvântul sau cu lucrul, pe toate să le faceţi în numele Domnului Iisus, prin El mulţumindu-I lui Dumnezeu-Tatăl. |
18 Femeilor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, aşa cum se cuvine întru Domnul. |
19 Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre şi nu fiţi amarnici faţă de ele. |
20 Copiilor, întru toate ascultaţi-i pe părinţii voştri, căci aceasta este bineplăcut Domnului. |
21 Părinţilor, nu-i întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu se deznădăjduiască. |
22 Robilor, întru toate ascultaţi-i pe stăpânii voştri cei după trup, nu cu slujire doar de ochii lumii, cu gândul de a plăcea oamenilor, ci întru curăţia inimii, temându-vă de Domnul; |
23 orice aţi face, lucraţi din toată inima, ca pentru Domnul şi nu ca pentru oameni, |
24 ştiind că de la Domnul veţi primi răsplata moştenirii; slujiţi-I Domnului Hristos; |
25 căci cel ce face nedreptate îşi va primi nedreptatea; şi părtinire nu poate fi. Dt 10:17 2Par 19:7 Iov 31:13 Sol 06:5 Sol 06:7 FA 10:34 Rm 02:11 Ef 06:5-8 Ef 06:9 1Ptr 01:17 |
[ NT ] Noul Testament
[ Col ] Epistola Sfântului Apostol Pavel către Coloseni
[ Cap. 4 ] | Datorii sociale întru viaţa cea nouă (continuare). Salutări. Încheiere. |
1 Stăpânilor, daţi-le robilor voştri ce este drept şi potrivit, ştiind că şi voi aveţi Stăpân în ceruri a. |
2 Stăruiţi în rugăciune, priveghind în ea cu mulţumire, |
3 rugându-vă totodată şi pentru noi, ca Dumnezeu să-i deschidă cuvântului nostru o uşă spre a grăi taina lui Hristos pentru care sunt eu în lanţuri, Mt 13:11 Rm 15:30 1Co 16:9 2Co 02:12 Ef 06:18-19 Ef 06:20 2Tes 03:1 |
4 ca s'o arăt aşa cum trebuie să grăiesc. |
5 Umblaţi cu înţelepciune faţă de cei ce sunt în afară b, răscumpărând vremea c. |
6 Cuvântul vostru să fie'ntotdeauna plăcut, dres cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să-i răspundeţi fiecăruia. |
7 Toate câte mă privesc pe mine vi le va face cunoscute Tihic, iubitul frate şi slujitor credincios şi împreună-ostenitor întru Domnul. |
8 Anume pentru aceasta l-am trimis, ca să ştiţi cum ne aflăm şi ca să vă mângâie inimile, |
9 împreună cu Onisim, credinciosul şi iubitul frate, care este dintre voi d; ei vi le vor face cunoscute pe toate cele de aici. |
10 Vă îmbrăţişează Aristarh e, cel întemniţat împreună cu mine; şi Marcu f, vărul lui Barnaba – în privinţa căruia aţi primit porunci; dacă vine la voi, primiţi-l; FA 12:12 FA 12:25 FA 13:13 FA 15:37-39 FA 19:29 FA 27:2 2Tim 04:11 Flm 01:24 |
11 şi Isus cel numit Iustus g. Aceştia sunt singurii dintre cei tăiaţi împrejur care au lucrat împreună cu mine pentru împărăţia lui Dumnezeu; ei mi-au fost încurajare. |
12 Vă îmbrăţişează Epafras h, care este dintre voi; rob al lui Iisus Hristos, el pururea se luptă pentru voi în rugăciunile sale i, ca să staţi desăvârşiţi şi'ntru totul să pliniţi voia lui Dumnezeu. |
13 Căci mărturisesc eu despre el că multă osteneală-şi ia pentru voi şi pentru cei din Laodiceea şi din Ierapole j. |
14 Vă îmbrăţişează Luca k, doctorul cel iubit, precum şi Dimas l. |
15 Îmbrăţişaţi pe fraţii din Laodiceea şi pe Nimfas şi Biserica din casa lui m. |
16 Şi după ce scrisoarea aceasta se va citi la voi, faceţi în aşa fel ca ea să fie citită şi în Biserica Laodiceenilor; iar pe cea din Laodiceea n s'o citiţi şi voi. |
17 Şi spuneţi-i lui Arhip o: Ia seama la slujba pe care ai primit-o întru Domnul, ca s'o împlineşti. |
18 Salutarea, cu mâna mea, a lui Pavel. Aduceţi-vă aminte de lanţurile mele. Harul fie cu voi! Amin. |
[ NT ] Noul Testament
[ 1Tes ] Epistola Întâi către Tesaloniceni