[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 1 ] | PSALMUL 1 a |
1 Fericit bărbatul b carele c n'a umblat în sfatul necredincioşilor şi cu păcătoşii'n cale nu a stat şi pe scaunul ucigaşilor n'a şezut; Ps 025:4 Ps 111:1 Pr 01:15 Pr 04:14 Pr 10:31 Ir 15:17 Sir 14:20-21 |
2 ci în legea Domnului îi este voia, în legea Lui va cugeta d ziua şi noaptea. |
3 Şi va fi ca pomul răsădit lângă izvoarele apelor, cel ce roada şi-o va da la vreme, a cărui frunză nu, nu va cădea şi ale cărui fapte, toate, vor spori. Fc 39:3 Fc 39:23 Nm 24:6 Ps 091:12 Is 01:30 Is 44:4 Is 65:22 Ir 17:8 Sir 04:13 |
4 Nu aşa-s necredincioşii, nu aşa, nu!, ci-s ca praful ce-l spulberă vântul de pe faţa pământului... Iov 21:18 Ps 034:5 Ps 082:13 Pr 10:31 Is 17:13 Is 29:5 Dn 02:35 Os 13:3 Sol 03:19 Sol 05:14 Sol 05:23 |
5 De aceea nu se vor scula necredincioşii în judecată, e nici păcătoşii în sfatul celor drepţi. |
6 Că Domnul cunoaşte f calea drepţilor, iar calea necredincioşilor va pieri. Ies 33:17 Nm 16:5 Nm 16:26 Is 01:28 Naum 01:7 Sol 03:19 Sol 03:19 In 10:14 2Tim 02:19 |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 2 ] | PSALMUL 2 a Al lui David. |
1 De ce oare s'au întărâtat neamurile şi de ce'n deşert au cugetat popoarele? Ps 030:13 Ap 11:18 Mt 26:3-5 Mt 27:1 Mc 15:1 Lc 22:2 Lc 22:66 In 11:47-53 FA 04:25-26 FA 05:39 |
2 S'au strâns laolaltă regii pământului, mai-marii între ei s'au sfătuit împotriva Domnului şi a Hristosului b Său: Ps 093:21 Ps 118:23 Mt 26:3-5 Mt 27:1 Mc 15:1 Lc 22:2 Lc 22:66 In 11:47-53 FA 04:25-26 FA 05:39 Mt 12:14 Lc 20:14 Ap 19:19 |
3 „Să rupem legăturile lor de pe noi şi jugul lor de pe noi să-l azvârlim!“ |
4 Cel ce locuieşte'n ceruri Îşi va râde de ei, Domnul îi va lua'n bătaie-de-joc. |
5 Atunci va grăi către ei întru pornirea Sa şi întru mânia Sa îi va îngrozi: |
6 „Eu Împărat sunt pus de El peste Sion – muntele cel sfânt al Lui – Ps 042:2 Ps 092:1 Dn 02:44 Mi 04:2 In 01:49 In 18:37 Evr 03:6 Evr 12:22 |
7 ca să vestesc porunca Domnului. c Zis-a Domnul către Mine: – Fiul Meu eşti Tu, Eu astăzi Te-am născut d; Ps 105:5 Dn 02:44 Mt 03:17 Mt 17:5 Mc 01:11 Mc 09:7 Lc 03:22 Lc 09:35 FA 13:33 Evr 01:5 Evr 03:6 Evr 05:5 |
8 cere de la Mine şi-Ţi voi da neamurile să-Ţi fie moştenire şi marginile pământului să-ţi fie stăpânire. Ps 021:27 Ps 081:8 Ps 105:5 Dn 02:44 Dn 07:27 Mi 04:6 Za 09:10 Lc 20:14 Evr 01:2 Ap 02:26-27 |
9 Pe ei îi vei păstori cu toiag de fier, ca pe un vas al olarului îi vei zdrobi în bucăţi“. |
10 Şi acum, voi, regilor, înţelegeţi, învăţaţi-vă voi toţi cei ce judecaţi pământul! |
11 Slujiţi Domnului cu frică şi vă bucuraţi Lui cu cutremur e! |
12 Luaţi învăţătură, ca nu cumva Domnul să Se-aprindă de mânie şi să pieriţi din calea cea dreaptă! Atunci, când degrab I Se va aprinde mânia, fericiţi vor fi toţi cei ce se încred într'Însul! |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 3 ] | PSALMUL 3 Al lui David; când fugea de dinaintea fiului său Abesalom a. |
1 Doamne, de ce s'au înmulţit cei ce mă necăjesc? Mulţi se ridică împotriva mea, |
2 mulţi îi spun sufletului meu: „Nu-i este lui mântuire întru Dumnezeul lui“... |
3 Dar Tu, Doamne, Tu eşti ocrotitorul meu, Tu eşti slava mea şi Cel ce înalţi capul meu. |
4 Cu glasul meu către Domnul am strigat şi El m'a auzit din muntele Său cel sfânt. |
5 Eu m'am culcat şi am adormit; sculatu-m'am, că Domnul mă va ocroti. |
6 Nu mă voi teme de miile de popoare care'mprejur mă împresoară. |
7 Ridică-Te, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu i-ai bătut pe toţi cei ce fără pricină mă duşmănesc, dinţii păcătoşilor i-ai zdrobit. |
8 A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău binecuvântarea Ta. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 4 ] | PSALMUL 4 Pentru sfârşit a: o cântare a lui David, printre psalmi. |
1 Când eu am strigat, Tu m'ai auzit, Dumnezeul dreptăţii mele; întru necaz m'ai alinat b; ai milă de mine, ascultă-mi rugăciunea! |
2 Voi, fii ai oamenilor, până când veţi fi greoi la inimă? de ce iubiţi voi deşertăciunea şi cătaţi după minciună? |
3 Să ştiţi că minunat l-a făcut Domnul pe cel sfânt c al Său; Domnul mă va auzi când voi striga către Dânsul. |
4 Mâniaţi-vă, dar nu păcătuiţi d; deasupra paturilor voastre căiţi-vă de cele ce-aţi grăit în inimile voastre. |
5 Jertfiţi jertfa dreptăţii şi nădăjduiţi în Domnul. |
6 Mulţi zic: „Cine ni le va arăta nouă pe cele bune?“ Însemnatu-s'a peste noi lumina feţei e Tale, Doamne; |
7 dat-ai bucurie în inima mea mai mult decât în ei când roada lor de grâu, de vin şi untdelemn s'a înmulţit f. |
8 În pace de'ndată mă voi culca şi voi adormi, că Tu, Doamne, osebit m'ai aşezat întru nădejde. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 5 ] | PSALMUL 5 Pentru sfârşit: un psalm al lui David, pentru cea care a dobândit moştenirea. |
1 Graiurile mele ascultă-le, Doamne, înţelege-mi strigarea! |
2 Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu şi Dumnezeul meu, căci Ţie mă voi ruga, Doamne! |
3 Dimineaţa vei auzi glasul meu, dimineaţa voi sta înaintea Ta şi Tu mă vei vedea. |
4 Că Tu nu eşti un dumnezeu care vrea fărădelegea, nici va locui cu Tine cel ce doreşte răul; |
5 nelegiuiţii nu vor rămâne în preajma ochilor Tăi, urâtu-i-ai pe toţi cei ce lucrează fărădelege; |
6 pe cei ce grăiesc minciuna Tu îi vei da pierzării, pe omul ucigaş şi viclean îl urăşte Domnul a. 2Rg 16:7 Ps 054:23 Ps 138:19 Pr 11:20 Pr 12:23 Pr 15:9 Is 01:15 |
7 Dar întru mulţimea milei Tale voi intra în casa Ta, în frica de Tine mă voi închina spre locaşul Tău cel sfânt. |
8 Din pricina vrăjmaşilor mei, Doamne, călăuzeşte-mă întru dreptatea Ta, calea Ta fă-o dreaptă înaintea mea. |
9 Că'n gura lor nu este adevăr, inima lor e deşartă, gâtlejul lor, mormânt deschis, cu limba lor lucrează viclenii. |
10 Judecă-i, Dumnezeule; surpă-i din gândurile lor, pentru mulţimea răutăţilor lor alungă-i afară, că ei, Doamne, Te-au amărât. |
11 Şi se vor veseli toţi cei ce nădăjduiesc întru Tine; ei în veac se vor bucura, Tu b Te vei sălăşlui întru ei şi toţi cei ce iubesc numele Tău întru Tine se vor lăuda. |
12 Că Tu pe cel drept îl vei binecuvânta, Doamne, cu pavăza bunăvoinţei ne-ai încununat. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 6 ] | PSALMUL 6 Pentru sfârşit: un psalm al lui David, printre cântările pentru Octavă a |
1 Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri, nici cu urgia Ta să mă cerţi. |
2 Miluieşte-mă, Doamne, că sunt neputincios b; vindecă-mă, Doamne, că oasele mele s'au tulburat, |
3 şi sufletul mi s'a tulburat foarte; dar Tu, Doamne, până când? |
4 Întoarce-Te spre mine, Doamne, izbăveşte-mi sufletul, de dragul milei Tale mântuieşte-mă. |
5 Că nu din moarte Te va pomeni cineva; cine, în iad fiind, se va mărturisi Ţie? c Ps 029:9 Ps 087:11 Ps 113:25 Is 38:18 Bar 02:17 Sir 17:27-28 Man 01:15 |
6 Ostenit-am întru suspinul meu, în fiece noapte scălda-voi patul meu, în lacrimi aşternutul mi-l voi uda. |
7 Ochiul meu s'a tulburat de supărare, în mijlocul duşmanilor mei m'am învechit. |
8 Îndepărtaţi-vă de mine voi, meşteri ai fărădelegii, căci auzit-a Domnul glasul plângerii mele; |
9 Domnul mi-a auzit ruga, Domnul mi-a primit rugăciunea. d |
10 Să se ruşineze şi foarte să se tulbure toţi vrăjmaşii mei, acum, degrab să dea înapoi copleşiţi de ruşine! |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 7 ] | PSALMUL 7 Un psalm al lui David, pe care l-a cântat Domnului pentru cuvintele lui Huşai, fiul lui Iemeni. a |
1 Doamne, Dumnezeul meu, în Tine am nădăjduit, mântuieşte-mă de toţi cei ce mă prigonesc şi izbăveşte-mă, |
2 ca nu cumva ei asemenea unui leu să-mi răpească sufletul, nefiind cel ce mântuieşte şi nici cel ce izbăveşte. b |
3 Doamne, Dumnezeul meu, dac'am făcut eu aceasta, dacă'n mâinile mele e cumva nedreptate, |
4 dac'am răsplătit cu rău celor ce mi-au făcut mie rău, c atunci gol să cad eu din faţa vrăjmaşilor mei; |
5 vrăjmaşul să-mi prigonească sufletul şi să-l prindă, viaţa în lut să mi-o calce şi slava să mi-o culce'n ţărână! |
6 Scoală-Te, Doamne, întru mânia Ta, înalţă-Te pân' la hotarele duşmanilor mei; scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca pe care ai poruncit-o, |
7 şi adunare de popoare Te va înconjura, şi de dragul lor în înălţime Te vei întoarce. |
8 Domnul va judeca popoarele d; Doamne, judecă-mă după dreptatea mea şi după nerăutatea de deasupra mea. |
9 Isprăvească-se răutatea păcătoşilor, iar Tu îl vei călăuzi pe cel drept, Tu, Cel ce pătrunzi inimile şi rărunchii, e Dumnezeule! 1Rg 16:7 2Rg 22:25 3Rg 08:39 1Par 28:9 Ps 016:3 Ps 025:2 Ps 043:23 Pr 15:11 Ir 11:20 Ir 17:10 Ir 20:12 Sol 01:6 Sir 42:18 In 02:25 FA 15:8 Ap 02:23 |
10 Drept e ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce-i mântuieşte pe cei drepţi la inimă! f |
11 Dumnezeu, judecător drept şi tare şi îndelung-răbdător, mânia nu Şi-o aduce'n fiecare zi. |
12 Dacă nu vă veţi întoarce, El sabia Şi-o va face să lucească, arcul Şi l-a încordat şi l-a pregătit |
13 şi'n el a gătit unelte de moarte, săgeţile Lui sunt gata pentru cei ce ard în mânie: |
14 Iată, s'a chinuit să nască nedreptate, a zămislit durere, a născut nelegiuire; g |
15 a deschis o groapă, şi a adâncit-o şi va cădea în groapa pe care a făcut-o; Ps 009:15 Ps 034:8 Ps 056:6 Ps 140:10 Pr 05:22 Pr 16:27 Pr 26:27 Ecc 10:8 Ir 18:20 |
16 durerea lui se va întoarce pe capul său, pe creştetul său nedreptatea lui se va coborî. |
17 Lăuda-voi pe Domnul după dreptatea Lui şi voi cânta numele Domnului Celui-Preaînalt. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 8 ] | PSALMUL 8 Pentru sfârşit: un psalm al lui David privitor la teascurile de vin. a |
1 Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! Că măreţia Ta s'a înălţat mai presus de ceruri. |
2 Din gura pruncilor şi a celor ce sug Ţi-ai pregătit laudă b, din pricina vrăjmaşilor Tăi, ca să-i nimiceşti pe duşman şi pe răzbunător. |
3 Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna şi stelele pe care Tu le-ai întemeiat: |
4 Ce este omul, că-Ţi aminteşti de el? sau fiul omului, că-l cercetezi pe el? c |
5 Micşoratu-l-ai pentru-o clipă d mai prejos de îngeri, cu slavă şi cu cinste l-ai încununat |
6 şi l-ai pus peste lucrul mâinilor Tale, pe toate le-ai supus sub picioarele lui, Fc 01:26-28 Fc 09:1-2 Mt 28:18 In 03:35 1Co 15:27 Ef 01:22 Evr 02:6-8 |
7 oile şi boii, da, totul, chiar şi fiarele câmpului, |
8 păsările cerului şi peştii mării, cele ce străbat cărările mărilor. |
9 Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot pământul! |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 9 ] | PSALMUL 9 a Pentru sfârşit: un psalm al lui David cu privire la cele ascunse ale Fiului b. |
1 Mărturisi-mă-voi Ţie, Doamne, cu toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale; |
2 mă voi veseli şi mă voi bucura de Tine, cânta-voi numele Tău, Preaînalte! |
3 Când se vor întoarce vrăjmaşii mei, slăbi-vor şi vor pieri de dinaintea feţei Tale, |
4 că Tu mi-ai făcut mie judecata şi dreptatea, şezut-ai pe scaun, Tu, Cel ce judeci după dreptate. |
5 Tu i-ai mustrat pe păgâni şi pierit-au necredincioşii; stins-ai numele lor în veac şi în veacul veacului; |
6 vrăjmaşul a fost pân' la urmă lipsit de sabie, iar cetăţile lui le-ai surpat; pierit-a pomenirea lui cu răsunet. |
7 Dar Domnul rămâne în veac, întru judecată Şi-a pregătit scaunul |
8 şi lumea o va judeca întru dreptate, după îndreptar va judeca popoarele. |
9 Şi S-a făcut Domnul scăpare sărmanului, ajutor la vreme de necaz. |
10 Să nădăjduiască în Tine cei ce cunosc numele Tău, că nu i-ai părăsit pe cei ce Te caută pe Tine, Doamne! |
11 Cântaţi-I Domnului Celui ce locuieşte în Sion, faptele Lui vestiţi-le întru neamuri. |
12 Că Cel ce le caută sângele Şi-a adus aminte de ei, n'a uitat strigarea săracilor. |
13 Miluieşte-mă, Doamne, vezi-mi înjosirea din partea duşmanilor mei, Tu, Cel ce mă înalţi din porţile morţii c, |
14 ca să vestesc toate laudele Tale în porţile fiicei Sionului; d veseli-mă-voi de mântuirea Ta! |
15 Căzut-au păgânii e în groapa pe care-au făcut-o; în cursa aceasta pe care au ascuns-o s'a prins piciorul lor. |
16 Cunoscut e Domnul când face judecată, pe păcătos îl prinde în faptele mâinilor lui. |
17 În iad întoarcă-se păcătoşii, toate neamurile care-L uită pe Dumnezeu! |
18 Că nu până'n sfârşit va fi uitat sărmanul, răbdarea săracilor în veac nu va pieri. |
19 Scoală-Te, Doamne, să nu se întărească omul, f păgânii să fie judecaţi în faţa Ta; |
20 pune, Doamne, legiuitor peste ei, ca să cunoască păgânii că oameni sunt. g |
21 De ce, Doamne, stai Tu departe? De ce ne treci cu vederea la vreme de necaz? |
22 Când se trufeşte necredinciosul, săracul se aţâţă; h ei se prind în sfaturile pe care le ticluiesc. |
23 Că se laudă păcătosul cu poftele sufletului său, iar nedreptul pe sine se blagosloveşte. |
24 Păcătosul Îl întărâtă pe Domnul; Acesta nu-l va căuta după mulţimea mâniei Sale: în faţa lui nu este Dumnezeu. |
25 Spurcate sunt căile lui în toată vremea. De la faţa lui lepădate sunt judecăţile Tale, ăel crede] că peste toţi duşmanii lui va stăpâni; |
26 că a zis în inima lui: „Nu mă voi clătina, nu-mi va fi mie rău cât va fi lumea.“ i |
27 Gura lui e plină de blestem, de amăreală şi vicleşug; sub limba lui, osteneală şi durere. |
28 Cu cei bogaţi el stă la pândă într'ascuns ca să-l ucidă pe cel nevinovat, ochii lui stau ţintă spre cel sărac; |
29 din ascunziş pândeşte ca leul din culcuşul său, pândeşte ca să-l apuce pe cel sărac, pe sărac îl pândeşte ca să-l tragă la el. |
30 În laţul său se va smeri, se va pleca şi va cădea când îl va stăpâni pe cel sărman. |
31 Că a zis în inima lui: „Dumnezeu a uitat, Şi-a întors faţa, ca pân' la urmă să nu mă vadă...“. |
32 Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, înalţă-se mâna Ta, nu-i uita pe săracii Tăi până în sfârşit! |
33 De ce L-a întărâtat necredinciosul pe Dumnezeu? Pentru că a zis în inima lui: „Nu, El nu va cerceta!...“. |
34 Vezi, pentru că Tu înţelegi ca osteneala şi mânia să le iei în mâinile Tale; că Ţie Ţi s'a încredinţat sărmanul, orfanului Tu i-ai fost ajutor. |
35 Zdrobeşte braţul celui păcătos şi rău; păcatul său va fi căutat şi nu se va afla. |
36 Împărăţi-va Domnul în veac şi în veacul veacului, voi, păgânilor, pieriţi din pământul Său! |
37 Dorinţa sărmanilor ai auzit-o, Doamne, auzul Tău a luat aminte la râvna inimii lor |
38 spre judecarea orfanului şi sărmanului, ca să nu se mai mândrească omul pe pământ. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 10 ] | PSALMUL 10 Pentru sfârşit: un psalm al lui David. |
1 Spre Domnul am nădăjduit; cum de-i ziceţi sufletului meu: „Mută-te în munţi ca o pasăre!?“ a |
2 Că, iată, păcătoşii şi-au încordat arcul, gătit-au săgeţi în tolbă ca să-i săgeteze la întuneric pe cei drepţi la inimă. |
3 Că ei au stricat ceea ce Tu ai alcătuit; dar dreptul ce-a făcut? b |
4 Domnul este în locaşul Său cel sfânt, c Domnul în cer Îşi are tronul, ochii Lui spre cel sărac se'ndreaptă, genele Lui îi cercetează pe fiii oamenilor d. |
5 Domnul îl cercetează pe cel drept şi pe cel necredincios, dar sufletul Său îl urăşte pe cel ce iubeşte nedreptatea. |
6 Cu laţuri va ploua El peste cei păcătoşi, foc, pucioasă şi suflare de vifor e partea paharului lor. |
7 Că drept este Domnul, iubeşte dreptatea, iar faţa Lui spre cele drepte priveşte. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 11 ] | PSALMUL 11 Pentru sfârşit: un psalm al lui David pentru Octavă. |
1 Mântuieşte-mă, Doamne, că a lipsit cel cuvios, a că s'au împuţinat adevărurile de la fiii oamenilor. |
2 Deşertăciuni b a grăit fiecare către aproapele său, buze viclene are în inimă, în inimă grăit-a ce e rău. |
3 Domnul va nimici toate buzele viclene şi limba cea plină de trufie, |
4 pe cei ce au zis: „Cu limba noastră ne vom slăvi, buzele noastre sunt ale noastre; cine e domn peste noi?“ |
5 „Pentru necazul săracilor şi pentru suspinul sărmanilor acum mă voi scula, zice Domnul, îi voi aşeza în mântuire, întru aceasta Eu voi vorbi deschis“. |
6 Cuvintele Domnului, cuvinte curate, argint lămurit în foc, cercat în pământ, c de şapte ori trecut prin curăţire. |
7 Tu, Doamne, ne vei păzi şi ne vei feri de neamul acesta în veac. |
8 Necredincioşii umblă'mprejur; după măsura înălţimii Tale i-ai preţuit pe fiii oamenilor. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 12 ] | PSALMUL 12 Pentru sfârşit: un psalm al lui David. |
1 Până când, Doamne, mă vei uita cu totul?; a până când Îţi vei întoarce faţa de la mine? |
2 Până când voi pune îngândurări în sufletul meu, dureri în inima mea ziua şi noaptea? Până când se va ridica vrăjmaşul meu împotriva mea? |
3 Cată spre mine, auzi-mă Doamne, Dumnezeul meu, luminează-mi ochii, ca nu cumva să adorm întru moarte b, |
4 ca nu cumva să zică vrăjmaşul meu: „Întăritu-m'am împotrivă-i!“ Dacă eu mă voi clătina, cei ce mă necăjesc se vor bucura. |
5 Dar eu spre mila Ta am nădăjduit, bucura-se-va inima mea de mântuirea Ta; cânta-voi Domnului, binefăcătorului meu, cânta-voi numelui Domnului Celui-Preaînalt. c |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 13 ] | PSALMUL 13 Pentru sfârşit: un psalm al lui David. |
1 Zis-a cel nebun întru inima sa: „Nu este Dumnezeu!“ a Stricaţi au devenit şi urâţi s'au făcut în căile lor b, nu-i nimeni care să facă binele, nu, nici măcar unul nu este c. |
2 Din cer S'a aplecat Domnul spre fiii oamenilor să vadă dacă este cineva care'nţelege sau care-L urmează pe Dumnezeu. |
3 Toţi s'au abătut, împreună netrebnici s'au făcut, nu-i nimeni care să facă binele, nu, nici măcar unul nu este! |
4 Oare nici unul din cei ce lucrează fărădelegea nu va ajunge la cunoaştere? Cei ce-l mănâncă pe poporul Meu, aşa cum mănâncă pâine, nu L-au chemat pe Domnul. |
5 Cu frică s'au temut acolo unde nu era frică, fiindcă Dumnezeu este în neamul drepţilor. |
6 Sfatul săracului l-aţi ruşinat, dar Domnul este nădejdea lui. |
7 Cine va da din Sion mântuirea lui Israel? Când Domnul va întoarce robia poporului Său, atunci se va bucura Iacob şi se va veseli Israel. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 14 ] | PSALMUL 14 Un psalm al lui David. |
1 Doamne, cine va locui în locaşul Tău şi cine se va sălăşlui în muntele Tău cel sfânt? a |
2 Cel ce umblă fără prihană şi face dreptate, cel ce are adevărul în inima sa, |
3 cel ce cu limba lui n'a grăit vicleşuguri, nici nu i-a făcut rău aproapelui său şi ocară n'a rostit împotriva celor de lângă el. |
4 Dispreţuit e'n ochii săi cel ce face răul, dar el îi slăveşte pe cei ce se tem de Domnul, el, cel ce i se jură aproapelui său şi nu se dezice, |
5 el, cel ce nu şi-a dat argintul cu camătă şi mită n'a primit împotriva celor nevinovaţi. Cel ce face acestea nu se va clătina în veac. |
[ VT ] Vechiul Testament
[ Ps ] Psalmii
[ Cap. 15 ] | PSALMUL 15 Inscripţie pe stâlp; a lui David. |
1 Păzeşte-mă, Doamne, că în Tine am nădăjduit. |
2 Zis-am Domnului: Domnul meu eşti Tu, că bunurile mele nu-Ţi trebuie... |
3 Prin sfinţii care sunt pe pământul Său, întru ei făcut-a Domnul minunate toate voile Sale. |
4 Înmulţitu-s'au slăbiciunile idolatrilor a, de aceea s'au umplut de sârg b. Cu adunările lor sângeroase c nu mă voi aduna, numele lor pe buzele mele nu-l voi pomeni. |
5 Domnul este partea moştenirii mele şi a paharului meu; Tu eşti Cel ce-mi pui la loc moştenirea. |
6 Partea mea mi-a căzut între cei puternici, căci şi moştenirea mea puternică îmi este. |
7 Binecuvânta-voi pe Domnul Cel ce m'a înţelepţit, întru aceasta până şi noaptea mă învaţă inima. |
8 Pe Domnul Îl vedeam pururea înaintea mea, căci El îmi stă de-a dreapta, ca eu să nu mă clatin. |
9 De aceea inima mea s'a veselit şi limba mea s'a bucurat; chiar şi trupul meu se va sălăşlui întru nădejde, |
10 că nu-mi vei lăsa sufletul în iad, nici îl vei da pe sfântul Tău să vadă stricăciune. d |
11 Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; cu faţa Ta, de veselie mă vei umple; de-a dreapta Ta, eterne desfătări. |