1 „De se va întoarce Israel la Mine, zice Domnul, să se întoarcă; şi dacă-şi va lepăda urâciunile din grai şi'n faţa Mea va fi cuprins de teamă Ioil 02:12
Sol 14:21
|
2 şi va jura că viu este Domnul întru adevăr, judecată şi dreptate, a atunci neamuri se vor binecuvânta întru el şi pe Dumnezeu Îl vor lăuda în Ierusalim. Dt 06:13
Dt 10:20-21
Ps 062:11
Is 45:25
Is 48:1
|
3 Că acestea zice Domnul către bărbaţii lui Iuda şi celor ce locuiesc Ierusalimul: Is 45:25
Os 12:13
|
4 Brazdă proaspătă răsturnaţi-vă din pământ şi nu semănaţi printre spini. Dumnezeului vostru tăiaţi-vă'mprejur şi tăiaţi împrejur învârtoşarea inimii voastre, voi, bărbaţi ai lui Iuda, şi voi, cei ce locuiţi Ierusalimul, ca nu cumva mânia Mea să se aprindă ca focul şi să ardă şi nimeni să fie s'o stingă din pricina răutăţii năravurilor voastre. Dt 10:16
Dt 30:6
Is 65:5
Ir 07:20
Ir 21:12
Os 10:12-13
Am 05:6
Mt 13:22
Lc 08:14
Rm 02:25
Flp 03:3
|
5 Vestiţi în Iuda şi faceţi să se-audă în Ierusalim; ziceţi: «Sunaţi din trâmbiţe prin ţară! strigaţi cât vă ţine gura!» Ziceţi: Is 18:3
Ir 06:1
Ir 08:14
|
6 «Adunaţi-vă şi zburaţi către Sion!». Grăbiţi-vă, nu staţi pe loc, căci rele voi aduce Eu din miazănoapte şi prăbuşire mare. b Is 13:2
Ir 01:14
Ir 08:14
|
7 Leul din culcuşul său se ridică, iată că s'a stârnit să nimicească neamurile şi din locul său s'a repezit să pustiască pământul; surpate vor fi cetăţile tale, încât să rămână pustii. Is 05:25
Is 34:5
Ir 02:15
Ir 05:6
|
8 De aceea încingeţi-vă în pânză de sac şi tânguiţi-vă şi văitaţi-vă, că aprinderea mâniei Domnului nu s'a întors de la voi. Ir 06:26
|
9 Şi'n ziua aceea va fi, zice Domnul, că inima regelui va pieri, şi inima căpeteniilor; preoţii se vor înspăimânta şi profeţii vor fi cuprinşi de mirare“. Iz 32:10
|
10 Iar eu am zis: „O, Stăpâne Doamne, oare într'atât ai înşelat Tu poporul acesta şi Ierusalimul când ai zis c: Pace va fi vouă!? Iată însă că sabia le-a ajuns pân' la suflet...“. Ir 06:14
|
11 „În vremea aceea i se va spune acestui popor – şi Ierusalimului: Există un duh al rătăcirii-prin-pustie d: Calea fiicei poporului Meu nu duce la curăţie şi nici la sfinţenie. Is 33:22
Ir 18:16
Ir 51:1
|
12 Dar un duh al saţiului e Îmi va veni; acum Eu Îmi voi rosti judecăţile împotriva lor. Ir 01:16
|
13 Iată, el se va ridica asemenea unui nor, iar carele lui asemenea unei furtuni; caii lui sunt mai sprinteni decât vulturii; vai nouă, că, iată, pierim! Is 05:28
Plg 04:19
Avc 01:8
|
14 Spală-ţi inima de răutate, tu, Ierusalime, ca să te poţi mântui; cât vor mai fi'ntru tine gânduri amarnice? Is 01:16
|
15 Că glasul celui ridicat din Dan va veni şi durerea din muntele lui Efraim se va auzi. Ir 08:16
|
16 Voi, neamuri, aduceţi-vă aminte: Iată, au venit, daţi veste'n Ierusalim; vârtejuri vin din pământ de departe şi strigăt aruncă'mpotriva cetăţilor lui Iuda. Ir 02:15
|
17 Ca nişte paznici ai câmpului au împresu-rat-o, fiindcă tu – zice Domnul – nu M'ai luat în seamă. |
18 Căile şi năravurile tale ţi-au adus acestea; aceasta ţi-e răutatea, căci amară este, că pân' la inimă ţi-a ajuns. Sol 01:8
|
19 Durere simt în furca pieptului f, furca pieptului mă doare şi simţurile g inimii mele; sufletul mi se tulbură, inima îmi slăbeşte; nu voi tăcea, căci glas de trâmbiţă mi-a auzit sufletul, strigăt de război. Is 01:5
Is 16:11
Is 21:3
Is 22:4
Ir 09:1
|
20 Suferinţă peste suferinţă vesteşte, că'ntreg pământul s'a pustiit, cortul într'o clipită mi s'a stricat, învelitorile mi s'au rupt. Is 22:4
|
21 Până când oare voi vedea fugari la auzul glasului de goarnă? |
22 Că mai-marii poporului meu nu m'au cunoscut; copii fără minte şi nepricepuţi, meşteri sunt în a face răul, dar cum anume să facă binele n'au ştiut. Is 01:3
Mt 23:24
Rm 16:19
|
23 M'am uitat peste pământ şi, iată, nimicul; şi la cer, dar îi lipseau luminile. Is 05:30
|
24 Am văzut munţii: cuprinşi erau de cutremur; şi dealurile toate: de tot se clătinau. Is 30:25
|
25 M'am uitat şi, iată, nici un om nu era şi toate păsările cerului erau cuprinse de spaimă. Ir 04:29
Ir 09:9
Ir 09:10
Ir 12:4
Ir 50:3
Sof 01:3
|
26 Am văzut şi, iată, pustiu era Carmelul şi toate cetăţile erau arse cu foc de la faţa Domnului, în faţa aprinderii mâniei Lui s'au mistuit“. |
27 Acestea zice Domnul: „Pustie fi-va'ntreaga ţară, dar nu voi merge pân' la capăt. Ir 05:10
Ir 05:18
Iz 12:20
Iz 14:22
Mt 24:6
|
28 Pentru aceste lucruri plângă pământul şi întunece-se cerul de sus; pentru că Eu am grăit şi nu Mă voi căi, pornit-am un lucru şi de la el nu Mă voi întoarce. Ir 18:8
|
29 Strigăt călare şi arc încordat au pus toată ţara pe fugă; în peşteri s'au vârât, în tufişuri s'au ascuns, pe stânci s'au aburcat; cetăţile toate sunt părăsite, om în ele nu locuieşte. Ir 04:25
Ap 06:15
|
30 Iar tu, tu ce vei face? Chiar în roşu de te vei îmbrăca h şi cu podoabe de aur te vei găti, chiar dacă ochii ţi-i vei unge cu dresuri, zadarnică-ţi va fi frumuseţea: ibovnicii tăi te-au lepădat, îţi caută viaţa. |
31 Că ţi-am auzit suspinul ca pe un ţipăt al celei ce se chinuie să nască, al celei ce naşte întâi; glasul fiicei Sionului în slăbiciune se va slei, mâinile ei se vor întinde: «Vai mie!», că sufletul mi se sfârşeşte de spaima celor ucişi!“ Ir 06:24
Ir 13:21
Ir 22:23
Ir 30:6
Ir 49:23
Plg 01:17
|
1 Alergaţi în roată pe străzile Ierusalimului şi vedeţi şi cunoaşteţi şi cercaţi prin pieţele lui: Dacă puteţi afla un singur bărbat, dacă e cineva care împarte dreptatea şi cercetează cu bună-credinţă faptele, atunci Eu voi fi iertător, zice Domnul. Fc 18:24
Ps 013:2
Ir 06:6
|
2 Ei zic: «Viu este Domnul!»; oare nu fac ei prin aceasta jurământ mincinos? a |
3 Doamne, ochii Tăi vor să vadă buna-credinţă. Tu i-ai bătut, pe ei nu i-a durut; Tu i-ai sleit, ei nu vor să se'ndrepte; Tu le-ai făcut chipurile mai aspre decât stânca, dar ei n'au vrut să se întoarcă. Is 01:5
Is 09:12
Is 48:4
Ir 02:30
Za 07:12
|
4 Atunci am zis: Poate că ei sunt săraci; fiindcă sunt slabi, fiindcă ei nu cunosc calea Domnului sau judecata lui Dumnezeu. b |
5 Voi merge deci la cei înzestraţi şi lor le voi vorbi, fiindcă ei au cunoscut calea Domnului şi judecata lui Dumnezeu. Dar, iată, ei toţi ca unul au sfărâmat jugul şi legăturile le-au rupt. c Ps 002:3
|
6 Iată de ce leul pădurii s'a aruncat asupră-le şi lupul pân' la praguri i-a pustiit şi leopardul le pândea cetăţile: d tot cel ce iese va fi sfâşiat, pentru că ei şi-au înmulţit răutăţile şi'n răzvrătirea lor s'au întărit. Pr 01:11
Ir 04:7
Os 13:7
Avc 01:8
Sof 03:2-3
|
7 „Pentru care dintre acestea te voi ierta? Fiii tăi M'au părăsit şi se jurau pe cei ce nu sunt dumnezei. Şi i-am hrănit pân' la saţiu, iar ei se preadesfrânau şi'n casele târfelor îşi găseau adăpost. e Dt 32:15
Dt 32:21
Ir 23:10
Os 13:6
|
8 Cai înnebuniţi după iepe au devenit, fiecare râncheza spre femeia vecinului său. Ir 13:27
Iz 23:20
Sol 14:24
|
9 Oare pentru acestea nu voi pedepsi? – zice Domnul – şi nu se va răzbuna sufletul Meu pe un neam ca acesta? Ir 09:8
|
10 Urcaţi-vă pe meterezele ei f şi daţi cu ele de pământ; nu mergeţi însă de tot pân' la capăt, lăsaţi-i proptelele, că ale Domnului sunt g. Ir 04:27
Mt 24:6
|
11 Căci casa lui Israel cumplit M'a defăimat; dar şi cei din casa lui Iuda |
12 au minţit Domnului lor şi au zis: «Astea nu sunt cum se spune; rele peste noi nu vor veni, sabie şi foamete nu vom vedea; Is 28:15
Ir 14:13
|
13 profeţii noştri s'au prefăcut în vânt, Cuvântul Domnului nu era în ei, şi, cu asta, punct!». h Ir 14:15
Ir 22:22
|
14 Aşadar, acestea zice Domnul Atotţiitorul: Pentru că voi aţi spus un astfel de cuvânt, iată, Eu Mi-am făcut cuvintele foc în gura ta şi'n lemne [am prefăcut] poporul acesta, şi el îi va mistui. Ir 01:9
Sir 48:1
Ap 11:5
|
15 Iată, Eu aduc peste voi un neam de departe, o, casă a lui Israel – zice Domnul –, un neam a cărui limbă nu o vei înţelege; Dt 28:49
Is 33:19
Ir 01:15
|
16 oameni puternici sunt toţi; |
17 ei vă vor mânca holdele şi pâinea, ei vă vor mânca fiii şi fiicele, ei vă vor mânca oile şi viţeii, ei vă vor mânca viile şi smochinii şi măslinii şi cu sabie vor treiera cetăţile voastre cele tari în care voi v'aţi pus nădejdea. Lv 26:17
Dt 28:33
Ir 48:7
Plg 02:2
Am 06:2
|
18 Dar va fi în zilele acelea – zice Domnul Dumnezeul tău – că nu de tot vă voi nimici. Ir 04:27
Am 09:8
|
19 Şi va fi că atunci când veţi zice: «De ce ne-a făcut Domnul Dumnezeul nostru toate acestea?», tu le vei răspunde: De vreme ce M'aţi părăsit şi'n ţara voastră aţi slujit unor dumnezei străini, străinilor le veţi sluji într'o ţară care nu va fi a voastră. Dt 28:36
Ir 13:22
Ir 16:10
|
20 Vestiţi aceste lucruri în auzul casei lui Iacob şi auzite să fie în casa lui Iuda! |
21 Ascultaţi acum aceste lucruri, voi, popor nebun şi nesimţit: Ochi au şi nu văd; urechi, şi nu aud. Is 06:9
Is 27:11
Iz 12:2
Mt 13:14
Mc 04:12
Mc 08:18
Lc 08:10
In 12:40
FA 28:26-27
Rm 11:8
|
22 Oare nu vă veţi teme de Mine? – zice Domnul –, şi nu veţi avea nici o sfială'n faţa Mea, a Celui ce i-a pus mării nisipul hotar ca pe o veşnică, de netrecut, poruncă?: În tulbure mişcare va fi neputincioasă, mugind înalt din valuri, hotarul nu-l va trece... Iov 26:10
Iov 38:8
Ps 032:7
|
23 Dar poporul acesta are inimă nesupusă şi răzvrătită; s'au abătut, s'au dus Dt 31:27
Ir 22:21
|
24 şi'n inima lor n'au zis: Să ne temem acum de Domnul Dumnezeul nostru, Cel ce ne dă nouă ploaie timpurie şi târzie, – după cum se coace vremea rânduită pentru seceriş – şi a păstrat-o anume pentru noi... Dt 11:14
FA 14:17
Iac 05:7
|
25 Fărădelegile voastre sunt cele ce v'au adus acestea, păcatele voastre sunt cele ce v'au îndepărtat bunătăţile. |
26 În poporul Meu s'au aflat oameni fără credinţă; laţuri au întins să nimicească oameni, şi iată că i-au prins. Pr 01:11
|
27 Aşa cum laţul ce s'a'ntins e plin de păsări, tot astfel pline sunt casele lor de vicleşug; aşa s'au tot întins şi s'au îmbogăţit, Sir 11:30
|
28 s'au îngrăşat şi rânduiala judecăţii au călcat-o: n'au judecat pricina orfanului şi nici pricina văduvei au judecat-o. Dt 27:19
Dt 32:15
Is 01:23
Am 06:12
Am 09:8
Za 07:10
|
29 Oare pentru acestea nu voi pedepsi? – zice Domnul – şi nu se va răzbuna sufletul Meu pe un neam ca acesta? Ir 09:9
Am 09:8
|
30 Spăimire şi'nfricoşare s'au făcut pe pământ; Ir 23:4
Os 06:10
|
31 profeţii proorocesc lucruri strâmbe, i preoţii au bătut din palme, iar poporului Meu i-a plăcut aşa; ce veţi face pentru viitor?“ Ir 23:25
Plg 04:13
Iz 13:6
Os 09:8
Mt 15:14
|
1 Întăriţi-vă, voi, fii ai lui Veniamin, [să fugiţi] din mijlocul Ierusalimului, cu sunet de trâmbiţă răsunaţi în Tecoa şi semnal ridicaţi peste Bethacherem a, căci rele ameninţă dinspre miazănoapte şi mare zdrobire se apropie. Nm 10:9
Is 18:3
Is 21:5
Ir 04:5
|
2 Şi fala b ta, o, fiică a Sionului, luată va fi de la tine. |
3 La ea vor veni păstorii şi turmele lor şi vor face lângă ea colibe'mprejur şi fiecare partea lui şi-o va paşte. Is 29:3
Ir 12:10
|
4 Pregătiţi-vă de război împotrivă-i, ridicaţi-vă şi'n amiazăzi să mergem asupră-i! Vai nouă, că ziua s'a plecat, că umbrele zilei, subţiri, se topesc. Ir 51:27
|
5 Ridicaţi-vă, şi să mergem noaptea împotrivă-i şi temeliile să i le zdrobim. |
6 Că acestea zice Domnul: Doborâţi-i arborii cu securea, faceţi întărituri împotriva Ierusalimului!... O, cetate mincinoasă!; toată silnicia se află într'însa. Dt 20:20
Is 05:7
Ir 05:1
Ir 21:5
Lc 19:43
|
7 Aşa cum o groapă răceşte apa, tot astfel răutatea o răceşte pe ea; necurăţie şi ticăloşie se vor auzi într'însa, de-a pururi înaintea ei. Ir 09:3
Sir 03:27
|
8 Cu durere şi loviri vei fi certat, Ierusalime, ca nu cumva sufletul Meu să se îndepărteze de tine, ca nu cumva să fac din tine un pământ pustiu care nu va fi locuit. c |
9 Că acestea zice Domnul: „Culegeţi, adunând culegeţi ca pe o vie rămăşiţele lui Israel; mâinile vi le întoarceţi precum în coşniţa sa culegătorul de struguri“. Is 17:6
Ir 08:13
Ir 17:6
|
10 Către cine oare voi grăi d şi cui oare mă voi mărturisi aşa ca el să audă? Iată, netăiate'mprejur sunt urechile lor şi nu-s în stare să audă; iată, cuvântul Domnului li s'a făcut spre ocară, ei nicicum nu vor vrea să-l asculte. Ir 07:26
Ir 20:7
FA 07:51
|
11 „Iar Eu Mi-am plinit mânia, dar am ţinut-o înlăuntru şi nu i-am nimicit de tot; peste copiii din uliţe o voi revărsa şi peste adunarea tinerilor laolaltă; că bărbat şi femeie laolaltă vor fi luaţi, bătrânul cu cel sătul de zile. e |
12 Şi casele lor se vor întoarce la alţii, laolaltă cu ţarinile şi femeile lor; că mâna Mi-o voi întinde f peste cei ce locuiesc pământul acesta, zice Domnul. Dt 28:30
Plg 05:2
Iz 07:21
|
13 Fiindcă toţi au săvârşit fărădelege, de la cel mai mic al lor pân' la cel mai mare; de la preot pân' la profetul mincinos, toţi au săvârşit lucrările minciunii. Is 56:11
Ir 08:10
Ir 14:13
|
14 Ei s'au făcut că vindecă frântura g poporului Meu, zicând: «Pace, pace!» Dar unde este pacea? Ir 04:10
Ir 08:11
Ir 23:17
Iz 13:10
Iz 13:16
Mi 02:8
Mi 03:5
1Tes 05:3
|
15 S'au ruşinat fiindcă s'au poticnit; dar nu s'au ruşinat ca aceia care într'adevăr se ruşinează, nici necinstea nu şi-au cunoscut-o; de aceea căderea lor, atunci când cad, e'ntreagă, iar la vremea cercetării vor pieri, zice Domnul. Ir 08:12
Ir 18:10
|
16 Acestea zice Domnul: Staţi la drumuri şi vedeţi şi întrebaţi de vechile cărări ale Domnului şi vedeţi care e calea cea bună şi mergeţi pe ea şi veţi afla curăţie h sufletelor voastre. Dar ei au zis: «Nu ne vom duce!». Ir 18:15
Ir 44:16
Mt 11:29
|
17 Pus-am peste voi străjeri: „Ascultaţi glasul trîmbiţei!“ Dar ei au zis: «Nu vom asculta!» Is 62:6
|
18 Iată de ce neamurile au auzit şi cei ce le pasc turmele. |
19 Ascultă, pământule: Iată, asupra acestui popor Eu voi aduce rele – roada răzvrătirii lor –, pentru că ei n'au luat aminte la cuvintele Mele, iar Legea Mea au lepădat-o. Nm 14:35
Is 01:2
|
20 De ce-Mi aduceţi voi tămâie din Saba şi scorţişoară din ţară de departe? Că arderile-de-tot ale voastre nu sunt primite, iar jertfele voastre nu M'au îndulcit. Ps 049:8
Pr 15:8
Is 01:11
Ir 07:21
Os 08:13
Am 05:21
Mi 06:7
Mal 01:10
|
21 De aceea zice Domnul: Iată, asupra acestui popor Eu voi aduce boală şi vor boli părinţii împreună cu copiii; vecinul şi prietenul său vor pieri. |
22 Acestea zice Domnul: Iată, vine un popor de la miazănoapte şi neamuri se vor ridica i de la marginile pământului. Dt 28:49
Ir 50:41
Iz 05:15
|
23 Arc şi suliţe vor ţine; sunt cruzi, milă nu vor avea; glasul lor e ca marea ce aduce valuri; ca nişte flăcări pe cai şi'n care de luptă, aşa se vor rândui pentru război împotriva ta, fiica Sionului. |
24 Zvoana lor am auzit-o; mâinile ne-au slăbit, de chin am fost cuprinşi, un chin ca al femeii ce naşte. Ir 04:31
Ir 13:21
Ir 22:23
|
25 Să nu ieşiţi la câmp afară şi nici pe drumuri să umblaţi, că sabia duşmanului pândeşte primprejur. Mt 24:17-18
|
26 Tu, fiica poporului Meu, încinge-te cu sac şi presară-te cu cenuşă; jeleşte-ţi iubitul, plânge-ţi de milă, că fără veste veni-va chinul peste voi! Ir 04:8
Am 08:10
Mi 01:20
|
27 Dascăl de'ncercare j te-am pus Eu pe tine între popoare de'ncercat, iar tu Mă vei cunoaşte când Eu le voi cerca purtarea k. Ir 01:10
|
28 Neascultători sunt toţi în umbletul lor încâlcit; aramă sau fier, toţi sunt stricaţi. Ir 22:17
Iz 22:18
|
29 Foalele de la foc s'au oprit, plumbul s'a mistuit, zadarnic bate argintarul argintul, răutăţile lor nu s'au topit; l |
30 «argint-lepădătură» m să-i numiţi, fiindcă Domnul i-a lepădat“. Is 01:22
|
1 aCuvântul care s'a făcut de la Domnul către Ieremia: „Stai la poarta casei Domnului şi propovăduieşte cuvântul acesta, zicând: |
2 Ascultaţi cuvântul Domnului, voi, toată Iudeea! |
3 Acestea zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Îndreptaţi-vă purtările şi năravurile, iar Eu vă voi face să locuiţi în ţinutul acesta. 4Rg 17:13
Ir 07:7
Ir 18:11
Ir 26:13
Ir 35:15
|
4 Nu vă puneţi în voi nădejdea prin vorbe mincinoase, că nu vă vor fi de nici un folos atunci când ziceţi: «Acesta-i locaşul Domnului, locaşul Domnului este!» Ir 13:25
|
5 Că dacă'ntru totul vă veţi îndrepta purtările şi năravurile, şi dacă'ntr'adevăr faceţi judecată între om şi aproapele lui, Ir 05:28
|
6 şi dacă pe străin şi pe văduvă şi pe sărman nu-i veţi asupri, şi dacă sânge nevinovat nu veţi vărsa în locul acesta, şi dacă spre vătămarea voastră nu veţi umbla după dumnezei străini, Is 10:2
Ir 22:3
Ir 25:6
|
7 atunci vă voi face să locuiţi în ţinutul acesta, în ţara pe care le-am dat-o, din veac şi până'n veac b, părinţilor voştri. Ir 07:3
|
8 Dar dacă în voi vă veţi pune nădejdea prin vorbe mincinoase, din care nu veţi avea nici un folos, Is 59:4
|
9 şi dacă ucideţi şi vă desfrânaţi şi furaţi şi juraţi strâmb şi-i ardeţi tămâie lui Baal, şi dacă umblaţi după dumnezei străini, pe care nu-i cunoaşteţi, Jd 03:7
Is 01:23
Ir 09:2
Sol 14:23
Sol 14:25
|
10 aşa ca să fie spre răul vostru... Ba încă aţi venit, şi'n faţa Mea aţi stat, în casa unde se cheamă numele Meu, şi aţi zis: «Noi ne-am ferit de la a face astfel de urâciuni...» c Is 01:12
|
11 Oare peşteră de tâlhari este\'n ochii voştri casa Mea, în care se cheamă numele Meu? Şi, iată, Eu am văzut-o, zice Domnul. Is 56:7
Mt 21:13
Mc 11:17
Lc 19:46
|
12 Ci mergeţi în locul Meu care este în Şilo, d unde-am făcut altădată să locuiască numele Meu, şi vedeţi ce i-am făcut Eu din pricina răutăţii poporului Meu Israel. Ios 18:1
Ir 26:9
|
13 Şi acum, pentru că voi aţi făcut toate aceste lucruri, pentru că Eu v'am vorbit, dar voi nu M'aţi ascultat, pentru că Eu v'am chemat, dar voi n'aţi răspuns, Pr 01:24
Is 65:12
Is 66:4
Ir 11:7-8
Ir 26:5
Ir 35:14
Ef 04:30
|
14 ei bine, şi cu casa aceasta în care se cheamă numele Meu şi'n care voi vă puneţi nădejdea, locul pe care Eu vi l-am dat vouă şi părinţilor voştri, voi face ce-am făcut cu Şilo. 1Rg 04:12
2Par 07:20
Ps 077:60
Ir 26:6
Plg 02:7
Iz 05:8
|
15 Şi vă voi izgoni de la faţa Mea, aşa cum i-am izgonit pe fraţii voştri, toată seminţia lui Efraim. 4Rg 17:18
2Par 07:20
Ps 050:11
Rm 01:28
|
16 De aceea, tu nu te ruga pentru poporul acesta şi nu mijloci pentru ei să fie miluiţi; nu, nu te ruga şi nu-Mi cere nimic pentru ei, că nu te voi asculta. Ies 32:10
Ir 11:14
1In 05:16
|
17 Oare tu nu vezi ce fac ei în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului? |
18 Copiii lor adună lemne şi părinţii lor aprind foc şi femeile lor fărâmă aluat ca să facă turte pentru «oştile cerului» e, şi jertfe-de-băuturi f au vărsat pentru dumnezei străini, ca să-Mi stârnească Mie mânia. Iov 35:6
Ir 19:5
Ir 44:15
Ir 44:17
Ir 44:19
FA 07:42
|
19 Oare pe Mine Mă stârnesc ei? zice Domnul; nu se stârnesc oare pe ei înşişi, ca să le ardă obrazul de ruşine? Iov 35:6
|
20 De aceea, aşa zice Domnul: Iată, mânia şi urgia Mea se revarsă peste locul acesta, şi peste oameni şi peste animale şi peste fiece pom al ţarinei lor şi peste roadele pământului; şi el va arde şi nu se va stinge. Ir 04:4
Ir 40:18
Plg 04:11
Iz 20:48
|
21 Acestea zice Domnul: Adunaţi-vă arderile-voastre-de-tot laolaltă cu jertfele voastre, şi mâncaţi carne...! Ir 06:20
Am 05:21
|
22 Că nu despre arderi-de-tot şi despre jertfe le-am vorbit şi le-am poruncit Eu părinţilor voştri în ziua când i-am scos din ţara Egiptului, Is 01:12
Am 05:21
Sir 35:1
|
23 ci numai lucrul acesta le-am poruncit: Ascultaţi glasul Meu, şi Eu vă voi fi vouă Dumnezeu, iar voi Îmi veţi fi Mie popor; şi umblaţi în toate căile Mele, acelea pe care Eu vi le voi porunci, ca să vă fie vouă bine! Ir 11:4
Iz 37:23
|
24 Dar ei nu Mi-au dat ascultare, nici auzul şi l-au plecat, ci au umblat în lăuntricul gând al inimii lor celei rele; şi tot îndărăt au dat şi înainte n'au mers Ir 11:8
Ir 16:12
Ir 17:23
Ir 44:5
|
25 de atunci, din ziua'n care părinţii lor au ieşit din ţara Egiptului, şi până'n ziua de azi. Şi le-am g trimis pe toţi slujitorii Mei, profeţii, ziua şi dimineaţa i-am trimis; Ir 25:4
|
26 dar ei nu M'au auzit, şi auzul nu şi l-au plecat, iar cerbicea şi-au învârtoşat-o mai mult decât părinţii lor. Is 32:8
Is 33:3
Is 33:5
Dt 09:13
Ir 06:10
Ir 11:10
Ir 16:12
Ir 19:5
Ir 25:4
Iz 02:3
|
27 hTu le vei grăi cuvântul acesta, ei nu te vor asculta; tu îi vei chema, ei nu-ţi vor răspunde. |
28 Dar le vei grăi cuvântul acesta: Acesta este neamul care n'a auzit glasul Domnului, şi nici certarea nu a primit-o; credinţa s'a stins în gura lor. Os 04:1
|
29 Tunde-ţi capul şi aruncă părul şi plângere ridică-ţi pe buze, căci Domnul a lepădat şi izgonit generaţia care făcea astfel de lucruri. Dt 32:19-20
|
30 Că fiii lui Iuda au făcut răul în faţa Mea, zice Domnul; pus-au urâciunile lor în casa'n care se cheamă numele Meu, ca s'o spurce. Iz 08:5
Iz 08:15
|
31 Şi au zidit capişte la Tofet i, care se află în Valea fiului lui Hinom, ca să-şi ardă fiii şi fiicele în foc mistuitor; adică ceea ce Eu nu le-am poruncit şi'n inima Mea n'am gândit. Lv 18:21
4Rg 23:10
Ir 19:6
Iz 23:37
Sol 14:23
|
32 De aceea, iată, zilele vin – zice Domnul – când ei nu vor mai vorbi de «capiştea Tofet» şi de «Valea fiului lui Hinom», ci de «Valea-celor-ucişi»; îngropările le vor face atunci la Tofet, din lipsă de loc; Is 56:9
Ir 02:23
Ir 19:11
Os 02:13
|
33 şi stârvurile acestui popor vor deveni mâncare păsărilor cerului şi fiarelor pământului, şi nu va fi cine să le apere. Dt 28:26
Is 56:9
Ir 16:4
Ir 19:7
Ir 25:33
Ir 34:20
Iz 29:5
|
34 Iar din cetăţile lui Iuda şi de pe uliţele Ierusalimului voi face să înceteze glasul celor ce se veselesc şi glasul celor ce se bucură şi glasul mirelui şi glasul miresei; că'ntreaga ţară nu va fi decât o'ntindere pustie“. Ir 16:9
Ir 25:10
Iz 26:13
Os 02:13
Bar 02:23
Ap 18:23
|
1 În vremea aceea zice Domnul: „Scoate-voi din mormintele lor oasele regilor lui Iuda şi oasele principilor lui şi oasele preoţilor şi oasele profeţilor şi oasele locuitorilor Ierusalimului. 4Rg 23:16
|
2 Şi le voi zbici la soare, la lună şi la toate stelele şi la toată «oastea cerului», la toate pe care ei le-au iubit şi cărora au slujit şi după care au mers şi la care s'au închinat a; nu vor fi plânşi şi nici îngropaţi, ci pildă vor fi pe faţa'ntregului pământ, 4Rg 17:16
Is 46:1-2
Ir 16:4
FA 07:42
|
3 – că'n locul vieţii au ales moartea –, chiar tuturor care-au mai rămas din neamul acela, în fiece loc în care Eu îi voi alunga. Ap 09:6
|
4 Că acestea zice Domnul: Oare cel ce cade nu se ridică? oare cel ce se abate nu se întoarce? |
5 De ce oare s'a abătut acest popor al Meu în răzvrătire neruşinată şi'n propria lor voie s'au înstăpânit şi n'au vrut să se întoarcă? Iz 14:3
|
6 Luaţi aminte, dar, şi auziţi: Oare nu aşa vor grăi: Nu-i nici unul care să se pocăiască de răutatea lui prin a zice: «Ce-am făcut?» Alergătorul iese sleit din alergare ca un cal ostenit în chiar rânchezatul lui. Os 04:16
|
7 Barza'n cerul ei îşi cunoaşte anotimpul, tot astfel turtureaua şi rândunica; păsăruicile vin când trebuie să vină, doar acest popor al Meu nu cunoaşte judecăţile Domnului. Mt 16:3
Lc 19:42
|
8 Cum oare veţi spune: «Noi suntem înţelepţi şi cu noi e legea Domnului»?... Zadarnic foloseşte scriitorul condeiul mincinos. 2Tim 03:5
|
9 Înţelepţii s'au dat de ruşine, s'au descumpănit şi s'au prins, fiindcă au lepădat cuvântul Domnului. Ce înţelepciune este'ntru ei? Iov 05:13
|
10 De aceea: Femeile lor le voi da altora şi ţarinile lor, altor moştenitori, fiindcă toţi – de la cel mai mic pân' la cel mai mare – toţi sunt iubitori de arginţi şi toţi – de la profet pân' la preot –, toţi spun minciuni. b Is 13:16
Is 14:13
Is 56:11
Ir 06:13
Ir 23:10
|
11 Ei s'au făcut că vindecă frântura poporului Meu, zicând: «Pace, pace!»; dar pace nu era. Ir 06:14
Iz 07:25
Iz 13:16
1Tes 05:3
|
12 S'au ruşinat fiindcă s'au poticnit, dar nu s'au ruşinat ca aceia care'ntr'adevăr se ruşinează; de aceea căderea lor, atunci când cad, e'ntreagă, iar la vremea cercetării vor pieri, zice Domnul. Ir 06:15
|
13 Roadele lor şi le vor aduna, zice Domnul: Struguri în vii nu sunt, şi nici smochine în smochini, iar frunzele-au căzut de tot. Is 05:2
Ir 06:9
Mt 21:19
Lc 13:6
|
14 De ce mai stăm degeaba? Adunaţi-vă, să intrăm în cetăţile cele tari şi să pierim acolo, căci Dumnezeu ne-a lepădat şi cu apă de fiere ne-a adăpat, fiindcă'n faţa Lui am păcătuit. Ir 04:5-6
Ir 09:14
Plg 03:15
Sol 11:17
|
15 Pentru pace ne-am adunat: nici un spor!; vremea vindecării: nimic decât spaimă! Is 59:11
Ir 14:19
|
16 Auzi-vom nechezul cailor sprinteni [veniţi] de la Dan; la nechezul cailor călărimii lui a tremurat pământul; el va veni şi va mânca pământul şi tot ce e pe el, cetatea şi pe cei ce locuiesc într'însa. Ir 04:15
|
17 Că, iată, Eu trimit la voi şerpi ucigaşi împotriva cărora descântec nu este şi vă vor muşca de moarte Ps 057:4-5
Sol 11:17-19
|
18 cu durerea inimii voastre nenorocite. Mi 04:9
|
19 Iată, sună strigarea fiicei poporului Meu dintr'o ţară de foarte departe: «Nu-i oare Domnul în Sion? nu-i nici un rege-acolo?». – fiindcă M'au supărat cu idolii lor, cu deşertăciunile-acestea venite din străini –“. Mi 04:9
|
20 Vara s'a dus, secerişul e gata, noi nu ne-am mântuit. |
21 De prăbuşirea fiicei poporului meu m'am întristat; întru uimirea mea dureri m'au cuprins, ca ale femeii ce naşte. |
22 Nu-i oare nici un balsam în Galaad? nu-i nici un doctor pe-acolo? De ce nu-i nici o vindecare pentru fiica poporului meu?... Ir 30:12
Ir 46:11
|
23 Cine-i va da capului meu apă şi izvoare de lacrimi ochilor mei, pentru ca ziua şi noaptea să-l plâng pe acest popor al meu, pe cei ucişi ai fiicei poporului meu? Plg 02:28
|
1 „Cine-Mi va da în pustie sălaş cât mai departe, ca să-Mi părăsesc poporul şi să Mă'ndepărtez de ei?; că toţi se desfrânează, ei, adunătură de trădători. Is 22:4
Ir 04:19
Ir 14:17
|
2 Limba şi-au întins-o ca pe un arc; minciuna, nu credinţa-i stăpână pe pământ; căci mers-au ei din rău în rău şi pe Mine nu M'au cunoscut, zice Domnul. Ps 063:3
Ir 07:9
|
3 Feriţi-vă fiecare de aproapele său, în fraţii voştri să nu aveţi încredere, fiindcă fiece frate cu amăgire va amăgi şi fiece prieten cu viclenie va umbla. Ir 06:7
Iz 22:29
Mc 12:14
|
4 Fiecare-şi va bate joc de prietenul său; adevărul nu-l vor grăi, limba lor s'a învăţat să spună minciuni; de năpăstuit au năpăstuit, dar de'ntors n'au vrut să se'ntoarcă. Ir 12:6
Mi 07:5
Mt 10:35
|
5 Camătă peste camătă, vicleşug peste vicleşug, pe Mine n'au vrut să Mă ştie, zice Domnul. Ps 063:5
|
6 De aceea, aşa grăieşte Domnul: Iată, Eu îi voi certa cu foc şi-i voi pune la'ncercare; aceasta voi face, din pricina răutăţii fiicei poporului Meu. Is 01:25
Is 48:10
Os 04:1-2
Mal 03:3
|
7 Limba lor e săgeată ce deschide răni, graiurile gurii lor sunt pline de vicleşug; paşnic vorbeşte unul cu aproapele său, dar în sinea lui colcăie vrajba. Ps 027:3
Ps 054:21
Ps 061:4
Ps 063:5
Sir 28:17
|
8 Oare voi trece Eu cu vederea astfel de lucruri? – zice Domnul – sau sufletul Meu nu se va răzbuna asupra unui popor ca acesta? Ps 027:4
Ps 061:12
Pr 30:14
Ir 05:9
|
9 Ridicaţi tânguire până deasupra munţilor şi plângere'ntindeţi pe căile pustiei, că pustii s'au făcut din lipsă de oameni; foşnetul vieţii nu-l mai aud de la păsările cerului şi nici de la animale: acestea, pline de spaimă, s'au dus. Ir 04:25
|
10 Goli-voi Ierusalimul de cei ce îl locuiesc, sălaş de balauri îl voi face; cetăţile lui Iuda cu totul le voi deşerta, aşa ca ele să nu mai fie locuite. Ir 04:25
|
11 Cine este înţeleptul care să priceapă aceasta? Cel ce are'ntr'însul cuvânt din gura Domnului, el să vă spună de ce a pierit pământul, de ce dogorăşte ca un pustiu neumblat“. Ps 078:1
Ps 106:43
Is 34:14
Iz 12:20
Mi 03:12
Mal 01:3
|
12 Zis-a Domnul către mine: „Pentru că ei au părăsit legea Mea pe care Eu le-am pus-o înainte şi pentru că de glasul Meu n'au ascultat, Dt 32:18
Ps 105:21
Os 14:10
Dt 29:25
|
13 ci au mers după poftele inimii lor celei rele şi după idolii cu care părinţii lor i-au deprins, |
14 ei bine, aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: Iată, Eu îi voi hrăni cu necazuri şi-i voi adăpa cu apă de fiere; Is 65:2
Ir 08:14
Ir 23:15
Bar 01:20-22
Ap 08:11
|
15 şi-i voi risipi printre neamuri, printre acelea pe care nici ei şi nici părinţii lor nu le-au cunoscut; şi sabie voi trimite asupră-le până când cu ea îi voi nimici. Lv 26:33
Dt 28:64
|
16 Aşa grăieşte Domnul: Chemaţi bocitoarele, iar ele să vină; trimiteţi şi după cele înţelepte, iar ele să-şi ridice glasul; |
17 să plângă ele pentru voi, iar ochii voştri doar să verse lacrimi şi apă să curgă din genele voastre. Am 05:16
|
18 Că glas de jale s'a auzit în Sion: «Cum ne-am nenorocit!; acoperiţi de ruşine suntem, că ne-am părăsit pământul şi-am lepădat locaşurile noastre de'nchinare!». Ir 13:17
|
19 Voi, femei, ascultaţi acum cuvântul Domnului, primească auzul vostru cuvintele gurii Sale şi pe fiicele voastre învăţaţi-le să se tânguie şi fiece femeie să-şi înveţe vecina să plângă. |
20 Că moarte s'a suit prin ferestrele voastre, în ţara voastră şi-a făcut intrare ca să zdrobească pruncii de pe-afară şi pe tinerii de pe uliţe. |
21 Şi fi-vor stârvurile oamenilor drept pildă pe'ntinsul câmpului ţării voastre, ca iarba înapoia cosaşului, şi nimeni nu va fi care să le-adune. |
22 Acestea zice Domnul: Înţeleptul să nu se laude întru a sa înţelepciune, puternicul să nu se laude întru a sa putere, iar bogatul să nu se laude întru bogăţia lui, Pr 03:5
Sir 10:22
|
23 ci'ntru aceasta să se laude cel ce se laudă: întru'nţelegerea şi cunoaşterea că Eu sunt Domnul, Cel ce face milă şi judecată şi dreptate pe pământ; că întru acestea-i bunăvoirea Mea, zice Domnul. Ps 057:11
Ir 22:16
Dn 09:7
Sol 15:3
Sir 01:11
Sir 10:22
In 17:3
1Co 01:31
2Co 10:17
Flp 03:8
|
24 Iată, zilele vin – zice Domnul – când Mă voi răzbuna pe toţi cei ce doar în trup sunt tăiaţi-împrejur a: |
25 pe Egipt şi pe Idumeea şi pe Edom şi pe fiii lui Amon şi pe fiii lui Moab şi pe cei ce-şi rad faţa de jur-împrejur, chiar şi pe cei ce locuiesc în pustiuri; căci toate neamurile sunt netăiate'mprejur la trup, dar cei din casa lui Israel, toţi, sunt la inimă netăiaţi-împrejur“. Ir 25:23
FA 07:51
Rm 02:28
|
1 Auziţi cuvântul Domnului, pe care El l-a grăit vouă, casa lui Israel! |
2 Acestea zice Domnul: „Nu învăţaţi după căile neamurilor şi nu vă temeţi de semnele cerului; că ei se tem de ele, căzând cu feţele la pământ. Lv 18:3
Dt 04:19
Dt 12:30
Dt 18:9
|
3 Că zadarnice sunt deprinderile neamurilor: a lemn tăiat din pădure, lucru de dulgher, sau chip turnat, Is 41:29
Is 44:13
Is 44:17
Ir 16:20
Sol 13:11
FA 19:26
|
4 înfrumuseţat cu argint şi aur; le întăresc din ciocane şi cuie şi le aşază bine, ca să nu mişte. Is 40:19
Is 41:7
Sol 13:10
|
5 Argint bătut, ele nu-s în stare să umble; de vor fi ridicate, se vor ridica, dar nu vor păşi. Nu vă temeţi de ele: nu fac rău, dar nici bine nu este 'ntru ele“. Ps 113:12
Is 41:23-24
Is 46:7
|
6 Nimic nu este asemenea Ţie, Dumnezeule: mare eşti Tu şi mare este numele Tău întru putere. Ps 085:8
Mi 07:18
Ap 15:4
|
7 Cine nu se va teme de Tine, Împărate al neamurilor?: că Ţie Ţi se cuvine aceasta. Că nimeni nu-i asemenea Ţie între toţi înţelepţii neamurilor şi'n toate regatele lor! Ps 017:31
Ap 15:3
Ap 15:3
|
8 Ei laolaltă sunt descreieraţi şi animalici; un simplu lemn e'nvăţătura lor ce dă Deşertăciuni; Ps 113:16
Is 41:29
Os 08:6
Avc 02:18
Za 10:2
|
9 foiţe de argint aduse de la Tarsis, aur venit din Ofir, mână de argintar, lucru de meşter, pe toate le'mbracă'n purpură stacojie. |
10 Domnul însă e Dumnezeu adevărat, Dumnezeul cel viu şi Împăratul cel veşnic; când El Se mânie, pământul se clatină, neamurile nu-I pot suferi urgia. Dt 32:40
Ps 009:36
Ps 017:7
Ps 017:31
Dn 06:21
|
11 Aşa să le spuneţi: «Dumnezeii care n'au făcut cerul şi pământul să piară de pe pământ şi de sub cerul acesta!». Bar 03:18
Epist 01:61
Ga 04:8
|
12 Dumnezeu este Cel ce cu puterea Sa a făcut pământul Cel ce cu înţelepciunea Sa a întemeiat lumea şi cu lucrarea minţii Sale a întins cerul, Ps 135:5-6
Ps 148:5
Is 40:22
Ir 51:15
|
13 şi'n cer noianuri de ape; Cel ce ridică nori de la marginea pământului Cel ce-a făcut fulgere aducătoare de ploaie şi vânturile le-a scos din tainiţele lor. Iov 38:25
Ps 134:7
Ps 148:4
|
14 Atunci tot omul îşi iese din fire; argintarului îi e ruşine de idolii săi, că tot ce-a topit el nu-i decât minciună, că'n toate celea nu-i nici o suflare; Ir 51:17
Avc 02:18
Rm 01:22
|
15 deşertăciune sunt, lucruri de luat în râs; la vremea cercetării lor, ele vor pieri. |
16 Partea lui Iacob nu e ca acestea; fiindcă Cel ce pe toate le-a plăsmuit, El îi este moştenire: Domnul este numele Lui. Is 33:6
Ir 51:19
|
17 De pe-afară ţi-a adunat fiinţa b, El, Cel ce locuieşte întru cei aleşi. |
18 Căci aşa zice Domnul: Iată, cu necaz îi voi doborî pe locuitorii acestei ţări, aşa ca rana lor să fie vădită. |
19 Vai de prăbuşirea ta! dureroasă-ţi este rana. Iar eu am zis: Adevărat, aceasta-ţi este rana, şi ea te ţine. |
20 Locul tău de'nchinare e o dărâmătură: a pierit; învelitorile tale c sunt, toate, spintecate; copiii mei şi turmele mele nu mai sunt; nu mai e loc pentru locaşul meu de'nchinare, şi nici loc pentru învelitorile mele. |
21 Pentru că păstorii şi-au ieşit din minţi şi pe Domnul nu L-au căutat, de aceea păşunea'ntreagă n'o mai au în seamă şi [oile] s'au risipit. Ir 50:6
Os 09:7
|
22 Zgomot se aude: Iată, cutremur mare vine din ţara de miazănoapte să prefacă'n pustiu cetăţile lui Iuda şi'n adăposturi de vrăbii. Ir 01:14
|
23 Ştiu, Doamne: calea omului nu e a lui, şi dacă omul merge, nu el şi'ndreaptă paşii d. 3Rg 03:7
Ps 036:23
Pr 16:1
Pr 20:24
|
24 Ceartă-ne, Doamne, dar cu dreaptă măsură, şi nu cu mânie, ca să nu ne'mpuţinezi! Ps 006:1
Ps 037:1
Is 27:8
Avc 01:12
Sol 12:2
|
25 Varsă-Ţi mânia peste neamurile care nu Te cunosc şi peste triburile care n'au chemat numele Tău; că ele l-au mâncat pe Iacob şi l-au mistuit e şi păşunea lui au făcut-o pustie. Ps 078:6
Sir 36:2
1Tes 04:5
2Tes 01:8
Ap 16:1
|
1 Cuvântul care s'a făcut de la Domnul către Ieremia, zicând: |
2 „Auzi cuvântul acestui legământ şi vei grăi către bărbaţii lui Iuda şi către locuitorii Ierusalimului şi le vei zice: |
3 Acestea zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: Blestemat este omul care nu va asculta de cuvintele acestui legământ a pe care Eu l-am poruncit părinţilor voştri în ziua în care i-am scos din ţara Egiptului, din cuptorul cel de fier, b zicând: |
4 Ascultaţi glasul Meu şi faceţi tot ceea ce Eu vă voi porunci; şi voi Îmi veţi fi Mie popor, iar Eu vă voi fi vouă Dumnezeu c; |
5 ca să întăresc jurământul pe care l-am jurat părinţilor voştri, anume să le dau o ţară în care curge lapte şi miere d, aşa cum este şi astăzi.“ Iar eu am răspuns, zicând: Aşa să fie, Doamne! |
6 Şi mi-a zis Domnul: „Citeşte toate aceste cuvinte în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, zicând: |
7 Auziţi cuvintele acestui legământ şi faceţi-le!“ |
8 Dar ei nu le-au făcut. |
9 Iar Domnul mi-a zis: „Sfat viclean se află printre oamenii lui Iuda şi printre locuitorii Ierusalimului. |
10 Ei s'au întors la nedreptăţile părinţilor lor din vechime, cei ce n'au vrut să asculte de cuvintele Mele; şi, iată, ei merg după dumnezei străini, cărora să le slujească; casa lui Israel şi casa lui Iuda au rupt legământul Meu, pe care Eu l-am încheiat cu părinţii lor. |
11 De aceea, aşa zice Domnul: Iată, Eu aduc peste poporul acesta rele din care nu vor putea ieşi; şi vor striga spre Mine, dar Eu nu-i voi auzi. |
12 Iar cetăţile lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului vor merge şi vor striga spre dumnezeii cărora ei le jertfesc tămâieri, dar aceia nu-i vor scăpa la vremea necazului lor. |
13 Căci dumnezeii tăi, Iudo, erau după numărul cetăţilor tale; şi după numărul uliţelor Ierusalimului ai ridicat altare de pe care să i se aducă tămâieri lui Baal. |
14 Iar tu e, tu nu te ruga pentru poporul acesta şi nu mijloci pentru ei în cereri şi rugăciuni; că Eu nu-i voi auzi la vremea când Mă vor chema, la vremea necazului lor. |
15 De ce-a făcut iubita Mea urâciune'n casa Mea? Oare «rugăciunile» şi «cărnurile sfinte» f, ele oare te vor despuia de răutăţile tale? sau astfel vei scăpa tu de ele? |
16 «Măslin frumos, cu umbre moi pe chip» g, aşa ţi-a numit Domnul numele. Când scrâşnetul securii se auzea în el, foc i s'a aprins în ramuri. Mare-i necazul ce vine asupră-ţi; crengile lui nu-s bune de nimic. |
17 Şi Domnul, Cel ce te-a sădit, lucruri rele a grăit împotrivă-ţi, din pricina răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda, pentru tot ceea ce cu mâna lor şi-au făcut-o ca să-Mi stârnească mânia prin jertfele aduse lui Baal“. |
18 Doamne, învaţă-mă, şi voi şti! Atunci am văzut eu uneltirile lor. |
19 Dar eu, ca un miel nevinovat pe care-l duc la'njunghiere, n'am ştiut că ei împotriva mea gândeau cu gânduri rele, zicând: „Veniţi să-i punem lemn în pâine h şi să-l isprăvim de pe pământul celor vii, iar numele lui şteargă-se din amintire!“ |
20 Doamne, Tu, Cel ce judeci cu dreptate, Tu, Cel care cerci inimile şi rărunchii, dă-mi să văd răzbunarea Ta asupră-le, căci pricina mea Ţie Ţi-am înfăţişat-o. |
21 De aceea, aşa grăieşte Domnul împotriva oamenilor din Anatot i – cei ce umblă după viaţa mea şi-mi zic: „Nu vei profeţi în numele Domnului!; altfel, de mâinile noastre vei muri!“ –; |
22 de aceea, aşa zice Domnul: „Iată, ochii Mei vor fi asupra lor: tinerii lor vor muri de sabie, fiii şi fiicele lor se vor stinge de foame; |
23 şi rămăşiţă'n urma lor nu va rămâne, fiindcă Eu voi aduce rele asupra celor ce locuiesc în Anatot, în anul cercetării lor“. |
1 Drept eşti Tu, Doamne, pentru ca eu în faţa Ta să-mi pot face apărarea; da, despre judecăţi Îţi voi grăi.Cum se face că tocmai calea necredincioşilor sporeşte?, că toţi cei ce se poartă ca nişte trădători, tocmai ei înfloresc? |
2 Tu i-ai sădit, ei au prins rădăcină, au odrăslit şi roadă au făcut; aproape le eşti de gură, dar departe de rărunchii lor. a |
3 Dar Tu, Doamne, mă cunoşti, Tu inima mi-ai cercat-o chiar în faţa Ta: Curăţeşte-i pentru ziua'njunghierii lor b! |
4 Până când oare va plânge pământul şi până când iarba câmpului se va usca de răutăţile celor care-l locuiesc? Şi animalele şi păsările-au pierit cu totul, fiindcă ei au zis: „Dumnezeu nu va vedea căile noastre“. |
5 Dacă picioarele tale, alergând, te istovesc, cum o să te'ntreci cu cei de pe cai? c în ţara păcii tale te simţi încrezător; ce te vei face însă în freamătul Iordanului d? |
6 Fiindcă chiar fraţii tăi şi casa tatălui tău, chiar şi ei s'au lepădat de tine; şi au strigat şi'n urmărirea ta s'au adunat; să nu te'ncrezi în ei, chiar când îţi vor spune vorbe dulci. |
7 Casa mi-am lăsat-o, moştenirea mi-am părăsit-o, sufletul cel iubit mi l-am dat în mâna vrăjmaşilor ei. |
8 Moştenirea mea mi s'a făcut ca un leu într'o pădure; glasul şi l-a ridicat împotrivă-mi, iată de ce am urât-o. |
9 Oare nu-mi este moştenirea mea culcuş de hienă sau peşteră ce-o'mpresoară rotund? Mergeţi!, adunaţi toate fiarele câmpului, ele să vină şi s'o mănânce! |
10 Mulţime de păstori mi-au stricat via, partea mea au spurcat-o, partea mea cea dorită au prefăcut-o'n pustie lipsită de urme; |
11 în plină dărâmătură s'a prefăcut; pentru mine'ntreaga ţară s'a prăbuşit, că nu-i nimeni care s'o pună la inimă. |
12 Suferinţe pândesc la fiece trecătoare'n pustie, căci sabia Domnului va mânca totul, dintr'o margine în alta a ţării; nici unui trup nu-i este pace. |
13 Aţi semănat grâu, aţi secerat spini; părţile lor nu le vor fi de folos; ruşinaţi-vă de fala voastră, că mustrare vă este'n faţa Domnului. |
14 „Aşa grăieşte Domnul despre toţi vecinii răi care se ating de moştenirea Mea, pe care Eu am împărţit-o poporului Meu Israel: Iată, Eu îi voi smulge din ţara lor, iar pe Iuda îl voi scoate din mijlocul lor. |
15 Şi va fi, după ce îi voi scoate, că Eu Mă voi întoarce şi voi avea milă de ei şi voi face ca fiecare să locuiască pe moşia sa şi fiecare în ţarina sa. |
16 Şi va fi că, dacă ei într'adevăr vor învăţa calea poporului Meu, adică să jure pe numele Meu: «Viu este Domnul!», aşa cum l-au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci ei vor fi aşezaţi în mijlocul poporului Meu. |
17 Dar dacă nu se vor întoarce, atunci pe neamul acela îl voi sfârteca şi-l voi nimici“. |
1 Aşa grăieşte Domnul: „Du-te şi fă-ţi rost de o cingătoare de in a şi încinge-ţi mijlocul; dar în apă să n'o înmoi b“. |
2 Şi, după cuvântul Domnului, mi-am făcut rost de o cingătoare şi mi-am pus-o peste mijloc. |
3 Şi a fost cuvântul Domnului către mine, zicând: |
4 „Ia-ţi cingătoarea de pe mijloc, ridică-te, du-te la Eufrat şi ascunde-o acolo într'o crăpătură de stâncă“. |
5 Şi m'am dus şi am ascuns-o la Eufrat, aşa cum mi-a poruncit mie Domnul. |
6 Şi a fost că după multe zile a zis Domnul către mine: „Ridică-te şi du-te la Eufrat şi ia de acolo cingătoarea pe care ţi-am poruncit s'o ascunzi în părţile acelea“. |
7 Şi m'am dus la apa Eufratului şi am săpat şi am luat cingătoarea din locul unde o îngropasem; şi, iată, putrezise, nu mai era bună de nimic. |
8 Şi a fost cuvântul Domnului către mine, zicând: |
9 „Acestea zice Domnul: Aşa voi strica Eu semeţia lui Iuda şi înfumurarea Ierusalimului, |
10 această mare trufie a celor ce nu ascultă de cuvintele Mele şi aleargă după dumnezei străini ca să le slujească şi să li se închine; aşa vor fi ei, ca această cingătoare care nu-i bună de nimic. |
11 Că aşa cum se lipeşte cingătoarea de mijlocul omului, tot astfel am lipit Eu de Mine casa lui Israel şi toată casa lui Iuda, ca să-Mi fie popor cu renume, spre laudă şi mărire; dar ei nu au ascultat de Mine. |
12 Iar tu îi vei zice acestui popor: «Fiece burduf se va umple cu vin». Şi va fi că dacă ei îţi vor spune:« Oare noi nu ştim într'adevăr că fiece burduf se poate umple cu vin?», |
13 tu le vei spune: Aşa grăieşte Domnul: Iată, pe toţi locuitorii acestei ţări şi pe regii lor, fiii lui David, cei care şed pe tronul său, şi pe preoţi şi pe profeţi şi pe Iuda şi pe toţi locuitorii Ierusalimului, pe toţi îi voi umple cu băutură îmbătătoare c |
14 şi-i voi împrăştia, pe bărbat şi pe fratele său, pe părinţi şi pe copiii lor de-a valma; şi nu Mă voi îndura – zice Domnul – şi nu voi cruţa şi nici că-Mi va fi milă de strigătele lor. |
15 Ascultaţi, plecaţi-vă auzul şi nu vă semeţiţi, căci Domnul grăieşte. |
16 Daţi-I slavă Domnului Dumnezeului vostru mai înainte de a se lăsa întunericul, mai înainte ca picioarele voastre să se împiedice de munţi întunecaţi. Veţi aştepta lumină, şi iată umbra morţii, şi fi-vor ei aduşi întru întuneric. |
17 Dar dacă nu veţi auzi, sufletul vostru va plânge'n taină pe seama semeţiei, iar din ochii voştri lacrimi vor curge, că turma Domnului e strivită'n durere. d |
18 Spune-i regelui şi spune-le principilor: – Smeriţi-vă şi aşezaţi-vă, căci cununa slavei voastre v'a căzut de pe cap. |
19 Cetăţile dinspre miazăzi sunt închise e şi nu-i nimeni care să le deschidă; Iuda e dus printre străini, plinitu-s'a'ntru totul înstrăinarea lor. |
20 Ridică-ţi ochii, Ierusalime, şi vezi-i pe cei ce vin din miazănoapte; unde-ţi este turma care ţi-a fost dată, oile măririi tale? |
21 Ce vei zice când te vor cerceta, că tu dintru'nceput i-ai învăţat ştiinţă împotrivă-ţi? nu te vor apuca dureri ca ale femeii ce naşte? |
22 Şi dacă'n inima ta vei zice: «De ce-au dat acestea peste mine?»: Pentru mulţimea nedreptăţilor tale ţi s'au desfăcut poalele, ca să te dea de gol călcâiele. f |
23 Dacă Etiopianul îşi va schimba pielea şi leopardul petele, atunci şi voi veţi putea face binele, voi, care v'aţi învăţat cu răul. |
24 Aşa îi voi risipi, ca pe nişte surcele duse de vânt în pustie. |
25 Aceasta este soarta ta, partea neascultării tale de Mine, zice Domnul: aşa cum tu M'ai uitat pe Mine şi te-ai încrezut în minciuni, |
26 tot astfel îţi voi despica poalele până'n dreptul feţei tale, |
27 şi ţi se va vedea ruşinea şi desfrânările şi rânchezatul şi nefirescul desfrânării tale. Pe dealuri şi'n şesuri ţi-am văzut urâciunile. Vai ţie, Ierusalime, că rămâi necurat îndărătul Meu! Cât oare încă?“ |
1 Cuvântul Domnului ce s'a făcut către Ieremia cu prilejul secetei: |
2 „Iudeea a plâns, porţile ei s'au golit, întuneric s'a făcut pe pământ, strigătul Ierusalimului scutură văzduhul. |
3 Trimis-au mai-marii pe cei mici după apă; aceştia au venit la fântâni, dar apă n'au găsit şi s'au întors cu vasele goale. |
4 Munca pământului a încetat din lipsă de ploaie; plugarii, simţindu-se umiliţi, şi-au acoperit capul. |
5 Căprioarele şi-au fătat puii'n poiană şi au părăsit-o, că nu era iarbă. |
6 Asinii sălbatici şedeau prin păduri şi adulmecau vântul; ochii li se topeau, că nu era verdeaţă“. |
7 Doamne, păcatele noastre ni s'au ridicat împotrivă; de dragul Tău fă ceva pentru noi, că multe sunt înaintea Ta păcatele noastre, faţă de Tine am păcătuit. |
8 Tu, Doamne, eşti nădejdea lui Israel şi mântuitor la vreme de necaz; de ce Te-ai făcut ca un trecător a pe pământ, sau ca un pământean ce se abate la popas? |
9 Fi-vei oare ca un om cufundat în somn? sau ca un voinic care nu poate mântui? Dar Tu eşti între noi, Doamne, şi numele Tău e numit peste noi: nu ne uita! |
10 Aşa grăieşte Domnul către poporul acesta: „Le-a plăcut să-şi mişte picioarele încoace şi încolo, b şi nu s'au cruţat; de aceea Dumnezeu nu a binevoit întru ei; acum îşi vor aduce aminte de nedreptatea lor“. |
11 Şi a zis Domnul către mine: „Nu te ruga pentru poporul acesta, pentru binele lui; |
12 că dacă ei vor posti, Eu nu le voi auzi rugăciunile; de vor aduce arderi-de-tot şi jertfe, acestea nu-Mi vor face nici o plăcere; căci cu sabie şi cu foamete şi cu moarte îi voi nimici“. |
13 Iar eu am zis: O, Doamne, Cel-ce-eşti c! Iată, profeţii lor vor profeţi, zicând: „Sabie nu veţi vedea, şi nici foamete va fi între voi; că adevăr şi pace voi da pe pământ şi'n locul acesta“. |
14 Atunci Domnul mi-a zis: „Profeţii profeţesc minciuni în numele Meu; nu Eu i-am trimis, nu Eu le-am poruncit şi nu Eu le-am vorbit; ci ei vă profeţesc vedenii mincinoase şi ghicituri şi vrăji şi după pofta inimii lor. |
15 De aceea, aşa zice Domnul: Profeţii care profeţesc minciuni în numele Meu n'au fost trimişi de Mine. Şi dacă ei zic: «Sabie şi foamete nu vor fi pe pământul acesta», ei bine, cu moarte cumplită vor muri, de foamete se vor topi profeţii! |
16 Iar poporul căruia ei îi profeţesc, ei bine, de sabie şi de foamete vor fi ei lepădaţi pe uliţele Ierusalimului; şi nimeni nu va fi care să-i îngroape, nici pe femeile lor, nici pe fiii şi fiicele lor; propriile lor răutăţi le voi vărsa peste ei. |
17 Iar tu le vei spune cuvântul acesta: Lacrimi să verse ochii voştri, ziua şi noaptea, fără'ncetare, căci cu mare strivire s'a zdrobit fiica poporului Meu, cu rană dureroasă foarte. |
18 De voi ieşi la câmp, iată răniţi de sabie!; de voi intra în cetate, iată durere prin foamete!; căci preot şi profet s'au dus într'o ţară pe care n'o ştiau“. |
19 – La ce bun l-ai lepădat pe Iuda? s'a îndepărtat oare sufletul Tău de Sion? de ce ne-ai lovit fără putinţă de vindecare? Noi aşteptam pace: nimic de bine; un timp de vindecare: şi, iată, tulburare! |
20 Doamne, noi ne cunoaştem păcatele, nedreptăţile părinţilor noştri că am păcătuit în faţa Ta. |
21 De dragul numelui Tău, încetează!; nu nimici tronul slavei Tale!; adu-Ţi aminte: nu rupe legământul Tău cu noi! |
22 Este oare printre idolii păgânilor vreunul care dă ploaie? sau cerul [lor] cumva îşi va da plinul? Oare nu Tu eşti Acela? În Tine, Doamne, nădăjduim, că Tu le-ai făcut pe toate acestea. |
1 Şi a zis Domnul către mine: „Chiar dacă Moise şi Samuel ar sta înaintea feţei Mele, a sufletul Meu n'ar sta cu faţa către ei; alungă-l pe poporul acesta departe de Mine!; ducă-se! |
2 Iar dacă ei îţi vor zice: «Unde să ne ducem?», tu le vei spune: Acestea zice Domnul:Câţi sunt pentru moarte, la moarte; câţi pentru sabie, la sabie; câţi pentru foamete, la foamete şi câţi pentru robie, la robie! |
3 Cu patru feluri [de moarte] îi voi pedepsi, zice Domnul: sabie să'njunghie, câini să sfâşie, fiarele pământului şi păsările cerului să mănânce şi să nimicească. |
4 Spre spaimă îi voi da tuturor regatelor pământului, din pricina lui Manase, fiul lui Iezechia, regele lui Iuda, pentru toate câte le-a făcut el în Ierusalim. b |
5 Cui îi va fi milă de tine, Ierusalime? cine se va întrista de dragul tău? sau cine va întreba de pacea ta? |
6 Tu M'ai părăsit – zice Domnul –, Mi-ai întors spatele, iar Eu Îmi voi întinde mâna şi te voi nimici şi pentru ei nu voi avea cruţare. |
7 Ca din praştie îi voi împrăştia; în porţile poporului Meu c li se vor lua copiii; poporul Mi l-au nimicit din pricina nedreptăţilor lui. |
8 Văduvele lor au devenit mai numeroase decât nisipul mării; tineri războinici adus-am asupra mamei, necaz în chiar amiaza-mare, năprasnic chin am aruncat asupră-i, cutremur şi spaimă. |
9 Cea care a născut şapte, rămas-a fără ei; sufletul i-a fost cuprins de chinuri; soarele a asfinţit asupră-i în plină amiază; de ruşine şi ocară s'a acoperit. Pe cei rămaşi ai lor îi voi da săbiei în faţa vrăjmaşilor lor - zice Domnul“. |
10 Vai mie, mamă! De ce m'ai născut tu om în cumpănire, pe-alături şi'n răspăr cu tot pământul? Nici că eu i-am folosit cuiva, nici că cineva mi-a fost mie de folos; lipsitu-mi-a tăria'ntre cei ce mă blesteamă. |
11 Aşa să fie, Doamne: a lor să fie propăşirea dacă eu nu m'am rugat la Tine d când ei erau plini de răutate şi când aduceau necazuri; spre binele lor [mă rugam] împotriva duşmanilor. |
12 „Şi-arată fierul dinţii?: Puterea ta e'nvelitoare de aramă. e |
13 Comorile tale pradă le voi da ca schimb pentru toate păcatele tale. f |
14 Rob te voi face vrăjmaşilor tăi de jur-împrejur, într'o ţară pe care n'ai ştiut-o; că foc a ţâşnit din mânia Mea, şi el peste voi va arde“. |
15 Doamne, adu-Ţi aminte de mine şi mă cercetează şi mă apără de cei ce mă prigonesc; nu-i răbda îndelung, vezi că de dragul Tău am îndurat ocară |
16 de la cei ce-Ţi defaimă cuvintele!; nimiceşte-i, şi fi-va cuvântul Tău în inima mea spre veselie şi bucurie, că numele Tău a fost numit peste mine, o, Doamne, Atotţiitorule! |
17 În adunarea glumeţilor g n'am stat; ci sub teama mâniei Tale m'am însingurat, sătul de-atâta amărăciune. |
18 De ce se'ntăresc împotrivă-mi acei ce mă mâhnesc? Adâncă-mi este rana: de unde vindecarea?! ca o apă'nşelătoare mi s'a făcut, în care nu te poţi încrede h. |
19 De aceea, aşa zice Domnul: „Dacă tu te vei întoarce, iar Eu te voi reaşeza i şi tu vei sta înaintea feţei Mele, şi dacă vei deosebi ceea ce e preţios din ceea ce-i netrebnic, atunci ca gura Mea vei fi. Ei se vor întoarce la tine, dar tu nu te vei întoarce la ei. |
20 Şi te vei face acestui popor ca un zid puternic de aramă; se vor lupta cu tine, dar nu te vor birui, căci Eu cu tine sunt ca să te scap; |
21 şi te voi scoate din mâna celor răi şi din mâna ucigaşilor te voi izbăvi. |
1 Iar tu să nu-ţi iei femeie – zice Domnul, Dumnezeul lui Israel –; |
2 în locul acesta nu ţi se vor naşte nici fiu, nici fiică. |
3 Fiindcă aşa zice Domnul Dumnezeu despre fiii şi fiicele care s'au născut în locul acesta şi de mamele care i-au născut şi de părinţii care le-au dat naştere în ţara aceasta: |
4 De boli dătătoare de moarte vor muri; nu vor fi jeliţi şi nici îngropaţi; pildă vor fi pe faţa pământului; [hrană vor fi] fiarelor câmpului şi păsărilor cerului; de sabie vor cădea şi de foamete se vor topi. |
5 Aşa zice Domnul: În adunarea lor de doliu să nu intri; nu te duce să jeleşti, nici să te tângui pentru ei; că pacea Mi-am îndepărtat-o de la poporul acesta. |
6 Nimeni nu va plânge pentru ei, nimeni nu-şi va face pentru ei tăieturi pe trup şi nimeni nu se va rade pentru ei a; |
7 în plângerea lor nu se va frânge pâine spre mângâiere asupra morţilor, şi nimeni nu va da de băut un pahar spre mângâiere asupra tatălui sau mamei sale; |
8 în casa ospăţului să nu intri ca să şezi să mănânci şi să bei împreună cu ei. |
9 Că aşa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: Iată, sub ochii voştri şi'n zilele voastre voi face să'nceteze din locul acesta orice glas de bucurie şi orice glas de veselie şi orice glas de mire şi orice glas de mireasă. |
10 Şi va fi că atunci când tu îi vei vesti acestui popor toate aceste cuvinte şi când ei îţi vor zice: «De ce a rostit Domnul toate relele acestea împotriva noastră? care e nedreptatea noastră? şi care este păcatul pe care noi l-am săvârşit în faţa Domnului Dumnezeului nostru?», |
11 atunci tu le vei zice: Din pricină că părinţii voştri M'au părăsit – zice Domnul – şi au mers după dumnezei străini şi le-au slujit şi li s'au închinat şi de Mine s'au îndepărtat şi legea Mea n'au păzit-o |
12 (iar voi aţi făcut mai rău decât părinţii voştri; că, iată, voi umblaţi fiecare după poftele inimii voastre celei rele, aşa încât de Mine să nu ascultaţi), |
13 de aceea Eu vă voi alunga din ţara aceasta în ţara pe care nici voi şi nici părinţii voştri n'au ştiut-o, şi acolo veţi sluji la alţi dumnezei, care nu vor avea milă de voi. |
14 De aceea, iată că vin zile – zice Domnul – când ei nu vor mai spune: «Viu este Domnul, Cel ce i-a scos pe fiii lui Israel din ţara Egiptului», |
15 ci: «Viu este Domnul, Cel ce a adus înapoi casa lui Israel din ţara de la miazănoapte şi din toate ţările în care au fost duşi». Şi Eu îi voi aşeza la loc în ţara lor, aceea pe care Eu am dat-o părinţilor lor. |
16 Iată, Eu voi trimite pescari mulţi – zice Domnul – şi-i vor pescui, şi după aceea voi trimite mulţi vânători şi-i vor vâna de pe fiece munte şi de pe fiece deal şi de prin crăpăturile stâncilor. b |
17 Că ochii Mei sunt îndreptaţi asupra tuturor căilor c lor; nedreptăţile lor nu le-au putut ascunde ochilor Mei. |
18 Şi îndoit le voi plăti răutăţile şi păcatele cu care Mi-au spurcat pământul prin stârvurile urâciunilor lor d şi prin fărădelegile cu care Mi-au umplut moştenirea“. |
19 Doamne, puterea mea şi ajutorul meu şi scăparea mea în zilele răutăţilor, la Tine vor veni neamurile de la marginea pământului şi vor zice: „Cât de zadarnici erau idolii pe care părinţii noştri şi i-au agonisit şi care nu-s de nici un folos!“ Is 25:4
Ir 17:17
Rm 01:25
|
20 „Oare-şi va face omul dumnezei de vreme ce aceştia nu sunt dumnezei? e |
21 De aceea, iată, de data aceasta le voi arăta mâna Mea şi puterea Mea le-o voi face cunoscută şi vor şti că numele Meu este Domnul“. |
1 „Păcatul lui Iuda e scris cu condei de fier, cu vârf de diamant e săpat pe tăbliţa inimii lor şi pe coarnele jertfelnicelor lor, |
2 căci fiii lor îşi aduc aminte a de jertfelnicele lor şi de sfintele lor crânguri b şi de arbori cu frunza deasă pe colinele înalte. |
3 Tu, muntele Meu c în câmpie, bogăţia şi toate comorile tale le voi da spre pradă din pricina păcatului înălţimilor tale din toate hotarele tale. |
4 Tu prin tine te vei lipsi de moştenirea ta pe care Eu ţi-am dat-o; Eu te voi da rob vrăjmaşilor tăi într'o ţară pe care tu n'o ştii; căci focul mâniei Mele, pe care voi l-aţi aprins, va arde în veci. d |
5 Acestea zice Domnul: Blestemat e omul care-şi pune nădejdea în om şi pe acesta-şi va rezema braţul său de carne, în timp ce inima lui se'ndepărtează de Domnul. |
6 Fi-va el ca un scai sălbatic în pustie: nu va vedea când vine binele, ci va locui în sărătură şi'n pustiu, în loc sterp, nelocuit. |
7 Dar fericit e omul care-şi pune nădejdea în Domnul, a cărui nădejde va fi Domnul. |
8 Şi va fi ca un pom înfloritor lângă ape; în straturi umede-şi înfige rădăcinile şi de venirea arşiţei nu se teme; ramuri de umbră îşi are deasupră-i, de an secetos nu-i este frică şi-a face roadă nu va înceta. |
9 Inima e mai adâncă decât orice; ea este omul: cine-l va cunoaşte? e |
10 Eu, Domnul, Eu sunt Cel care'ncearcă inimile şi scrutează rărunchii, ca să-i dau fiecăruia după căile lui şi după roadele purtărilor lui. |
11 Potârnichea-şi înalţă glasul şi cloceşte fără să scoată pui; aşa e cel ce-şi adună avuţia pe nedrept: la jumătatea zilelor lui o va pierde şi'ntru târziul său va fi nebun“. |
12 Un tron înalt, de slavă, acela-i locul nostru sfânt. |
13 Doamne, nădejdea lui Israel, toţi cei ce te părăsesc vor fi ruşinaţi, cei ce se'ndepărtează de Tine vor fi scrişi pe pământ f pentru că au părăsit izvorul vieţii, pe Domnul. |
14 Vindecă-mă, Doamne, şi mă voi tămădui; mântuieşte-mă, şi mă voi mântui; că Tu eşti lauda mea. |
15 Iată, ei zic către mine: „Unde-i cuvântul Domnului? să vină g!“ |
16 Dar eu n'am ostenit în a merge după Tine şi nici am râvnit ziua omului h; Tu ştii: cele ce ies prin buzele mele sunt înaintea feţei Tale. |
17 Să nu-mi fii străin, ci cruţă-mă în ziua cea rea! |
18 Să se ruşineze cei ce mă prigonesc, nu eu să mă ruşinez; ei să se înfricoşeze, nu eu să mă înfricoşez; peste ei adu ziua cea rea, cu îndoită zdrobire sfărâmă-i! |
19 Aşa grăieşte Domnul: „Du-te şi stai în porţile fiilor poporului tău, cele prin care intră regii lui Iuda şi prin care ies, şi în toate porţile Ierusalimului. |
20 Şi le vei zice: Auziţi cuvântul Domnului, voi, regii lui Iuda, şi voi, toată Iudeea, şi voi, Ierusalimul întreg, voi, cei ce intraţi prin porţile acestea! |
21 Aşa grăieşte Domnul: Aveţi grijă de sufletele voastre şi nu ridicaţi poveri în Ziua-de-odihnă şi nu le faceţi să treacă prin porţile Ierusalimului. |
22 În Ziua-odihnei să nu scoateţi poveri din casele voastre şi nici o lucrare să nu faceţi; sfinţiţi Ziua-de-odihnă, aşa cum le-am poruncit Eu părinţilor voştri. |
23 Dar ei n'au ascultat şi nu şi-au plecat urechea, ci şi-au învârtoşat cerbicea mai mult chiar decât părinţii lor, ca să nu Mă asculte şi să nu primească învăţătura. |
24 Şi va fi că de Mă veţi asculta – zice Domnul – adică să nu căraţi poveri în Ziua-odihnei prin porţile acestei cetăţi şi să sfinţiţi Ziua-odihnei prin a nu face'n ea nici o lucrare, |
25 prin porţile acestei cetăţi vor intra regi şi principi şezând pe tronul lui David şi alergând pe carele şi pe caii lor, ei şi principii lor, oamenii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului; şi locuită va fi cetatea aceasta în veac. |
26 Şi [oameni] vor veni din cetăţile lui Iuda şi dimprejurul Ierusalimului şi din ţinutul lui Veniamin şi de la câmp şi de la deal şi de la miazăzi, aducând arderi-de-tot şi jertfe şi tămâie şi mană şi miruri, laudă aducând în casa Domnului. |
27 Dar va fi că dacă nu Mă veţi asculta să sfinţiţi Ziua-odihnei prin a nu ridica poveri şi a nu le căra în Ziua-odihnei prin porţile Ierusalimului, atunci foc voi aprinde în porţile lui şi el va mistui uliţele Ierusalimului şi nu se va mai stinge“. |
1 Cuvântul ce s'a făcut de la Dumnezeu către Ieremia, zicând: |
2 „Scoală-te şi te coboară la casa olarului a; acolo vei auzi cuvintele Mele“. |
3 Şi m'am pogorât la casa olarului; şi, iată, el făcea un vas la roată. b |
4 Şi vasul pe care-l făcea el, cu mâinile lui, s'a stricat, astfel că din el a făcut un alt vas, aşa cum i-a plăcut lui să-l facă. |
5 Şi a fost cuvântul Domnului către mine, zicând: |
6 „O, tu, casa lui Israel, oare nu voi putea eu să fac cu tine precum olarul acesta? Iată, ca lutul olarului sunteţi voi în mâinile Mele. c |
7 În curând Mă voi rosti împotriva unui neam şi împotriva unui regat, să le sfârtec şi să le nimicesc; |
8 dar dacă neamul acela se va întoarce de la toate răutăţile lui, atunci Eu mă voi căi de relele pe care plănuiam să le aduc asupră-i. |
9 Dacă însă Mă voi rosti împotriva unui neam sau regat, ca să-l zidesc la loc şi să-l împlânt, |
10 dar ei vor face rele'n faţa Mea, aşa ca glasul Meu să nu se audă, atunci Eu Mă voi căi de binele pe care-am spus că li-l voi face. |
11 Şi acum, zi către oamenii lui Iuda şi către cei ce locuiesc în Ierusalim: Iată, Eu urzesc lucruri rele împotriva voastră şi plănuiesc un gând asupră-vă. Întoarcă-se dar fiecare de la calea lui cea rea, faceţi-vă lucrurile şi căile mai bune! |
12 Dar ei au zis: «Ca nişte bărbaţi ce suntem, ne împotrivim; că după urâciunile noastre vom merge şi vom face fiecare ce-i pofteşte inima lui cea rea». |
13 De aceea, aşa zice Domnul: Întrebaţi printre neamuri: Cine-a mai auzit de lucruri atât de scârboase ca acelea pe care le-a făcut fecioara lui Israel d? |
14 Vor înceta oare stâncile să mai aibă colţuri? Va înceta oare Libanul să mai primească zăpadă? Va curge oare apa în sus, împinsă de vânt? |
15 Numai poporul Meu M'a dat uitării. e Zadarnic făcut-au ei să fumege tămâie: f în căile lor pierdut-au vechile cărări, ca să bată cărări de neumblat, |
16 ca să-şi prefacă ţara'n pustiu, spre veşnică batjocură; tot cel ce va trece prin ea se va uimi şi va clătina din cap. |
17 Ca un vânt arzător îi voi risipi în faţa vrăjmaşilor lor; ziua nimicirii lor le-o voi arăta“. |
18 Atunci ei au zis: „Veniţi să plănuim un sfat împotriva lui Ieremia; că nu va pieri legea din preot, nici sfatul din înţelept, nici cuvântul din profet; veniţi, şi să-l batem cu propria sa limbă; vom lua aminte la toate vorbele lui“. |
19 Auzi-mă, Doamne, şi ascultă glasul pricinii mele! |
20 Plăti-voi oare binele cu răul? Că ei s'au vorbit împotriva sufletului meu şi au ascuns pedeapsa pe care mi-o plănuiau. Adu-Ţi aminte că Ţi-am stat înainte ca să grăiesc spre binele lor, mânia să Ţi-o întorci de la ei. |
21 De aceea, dă-i pe fiii lor foametei şi adună-i spre puterea săbiei! Fie femeile lor sterpe şi văduve, bărbaţii lor cu moarte fie sfârtecaţi, iar tinerii lor în război să cadă de sabie! |
22 Strigăt fie'n casele lor! Adu asupra lor tâlhari de năprasnă! Că sfat au uneltit ca să mă prindă şi laţuri au ascuns pentru mine. |
23 Şi, Tu, Doamne, Tu ai cunoscut ucigaşele lor sfaturi împotriva mea. Să nu le ierţi nedreptăţile, păcatele lor să nu le ştergi de dinainte-Ţi! În faţa Ta, Doamne, să-i prindă leşinul, fă ceva cu ei la vremea mâniei Tale! |