[ NT ] Noul Testament
[ Mc ] Evanghelia după Marcu
[ Cap. 15 ] | Iisus în faţa lui Pilat. Judecata şi osânda. Încununarea cu spini. Răstignirea şi îngroparea. |
1 Şi, dimineaţa, arhiereii au ţinut de'ndată sfat cu bătrânii, cu cărturarii şi cu tot sinedriul; şi după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus şi i L-au predat lui Pilat. Ps 002:1-2 Mt 16:21 Mt 27:1-2 Mt 27:41 Mc 08:31 Mc 11:27 Mc 14:43 Mc 14:53 Lc 09:22 Lc 20:1 Lc 22:66 Lc 23:1 In 18:28 FA 03:13 |
2 Şi Pilat L-a întrebat: „Tu eşti împăratul Iudeilor?“ Iar El, răspunzându-i, a rostit: „Tu o spui“. |
3 Şi arhiereii Îl învinuiau de multe. |
4 Şi Pilat L-a întrebat, zicând: „Nu răspunzi nimic? Vezi câte spun ei împotriva ta“. |
5 Dar Iisus n'a mai răspuns nimic, aşa încât Pilat se mira. |
6 Iar de sărbătoarea Paştilor el le elibera un întemniţat pe care-l cereau ei. |
7 Şi era unul cu numele Baraba, închis împreună cu nişte răsculaţi care în răscoală săvârşiseră omor. |
8 Şi mulţimea, strigând, a început să-i ceară lui Pilat să facă aşa cum întotdeauna făcea pentru ei. |
9 Iar Pilat le-a răspuns, zicând: „Vreţi să vă eliberez pe împăratul Iudeilor?“ |
10 Fiindcă ştia că din invidie i-L dăduseră arhiereii în mână. |
11 Dar arhiereii au aţâţat mulţimea, ca mai degrabă să le elibereze pe Baraba. |
12 Iar Pilat, răspunzând iarăşi, le-a zis: „Ce vreţi să fac cu cel despre care ziceţi că e împăratul Iudeilor?“ Mt 27:11 Mt 27:20-22 Mt 27:29 Mt 27:37 Lc 23:20-25 In 18:39 FA 03:13 FA 03:14 |
13 Ei iarăşi au strigat: „Răstigneşte-l!“ |
14 Iar Pilat le-a zis: „Dar ce rău a făcut?“ Iar ei mai tare strigau: „Răstigneşte-l!“ |
15 Şi Pilat, vrând să facă pe voia mulţimii, le-a eliberat pe Baraba; iar pe Iisus, după ce L-a biciuit, L-a dat să fie răstignit. |
16 Iar ostaşii L-au dus înlăuntrul curţii, adică în pretoriu, şi au adunat toată cohorta |
17 şi L-au îmbrăcat în purpură a; şi împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap. |
18 Şi au început să I se închine, zicând: „Bucură-te, împăratul Iudeilor!...“. |
19 Şi-L băteau peste cap cu o trestie şi-L scuipau şi, punându-I-se în genunchi, I se închinau. |
20 Şi după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de purpură şi L-au îmbrăcat cu hainele Lui. Şi L-au dus afară ca să-L răstignească. |
21 Şi au silit pe un trecător care venea din ţarină, pe Simon Cireneul, tatăl lui Alexandru şi al lui Ruf, să-I ducă crucea. |
22 Şi L-au dus la locul Golgota, care se tâlcuieşte Locul Căpăţânii. |
23 Şi I-au dat să bea vin amestecat cu smirnă, dar El n'a luat b. |
24 Şi L-au răstignit şi şi-au împărţit hainele Lui, aruncând sorţi pe ele, care ce să ia. |
25 Şi era ceasul al treilea când L-au răstignit. |
26 Şi vina Lui era scrisă deasupra: împăratul Iudeilor. |
27 Şi împreună cu El au răstignit doi tâlhari, unul de-a dreapta Lui şi altul de-a stânga. |
28 Şi s'a plinit Scriptura care zice: Şi cu cei fără de lege a fost socotit. |
29 Iar cei care treceau pe-acolo Îl defăimau clătinându-şi capetele şi zicând: „Huo! tu, cel ce dărâmi templul şi'n trei zile îl zideşti, Ps 021:7 Ps 068:20 Ps 108:25 Plg 02:15 Mt 26:61 Mt 27:32-44 Mc 14:58 In 02:19 |
30 mântuieşte-te pe tine însuţi coborându-te de pe cruce!“ |
31 Tot aşa şi arhiereii, batjocorindu-L între ei împreună cu cărturarii, ziceau: „Pe alţii i-a mântuit, dar pe sine nu poate să se mântuiască; |
32 Hristos, regele lui Israel, coboară-se acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem...“. Şi-L ocărau şi cei răstigniţi împreună cu El. |
33 Iar când a fost ceasul al şaselea, întuneric s'a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea. |
34 Şi la al nouălea ceas a strigat Iisus cu glas mare: „Eloi, Eloi c, lama sabahtani?“, care se tălmăceşte: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M'ai părăsit?“ |
35 Şi auzind unii din cei ce stăteau acolo, ziceau: „Vezi, îl strigă pe Ilie...“. |
36 Şi alergând unul, a umplut cu oţet un burete şi l-a pus într'o trestie şi I-a dat să bea, zicând: „Lăsaţi să vedem dacă vine Ilie să-l coboare...“. |
37 Iar Iisus, strigând cu glas mare, Şi-a dat duhul. |
38 Şi catapeteasma templului s'a sfâşiat în două, de sus până jos. |
39 Iar sutaşul care stătea în faţa Lui, văzând că El cu un astfel de strigăt Şi-a dat duhul, a zis: „Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu a fost Omul Acesta!“ |
40 Şi erau şi femei care priveau de departe, între care şi Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob cel Mic şi a lui Iosif, şi Salomeea, |
41 care Îl urmau şi-I slujeau pe când El era în Galileea, şi altele multe care se suiseră cu El în Ierusalim. |
42 Şi, făcându-se seară, de vreme ce era vineri d, care este înaintea sâmbetei, |
43 a venit Iosif, cel din Arimateea, sfetnic cu bun chip e, care aştepta şi el împărăţia lui Dumnezeu; şi, îndrăznind, a intrat la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus. |
44 Iar Pilat s'a mirat că a şi murit; şi chemând sutaşul, l-a întrebat dacă a murit de mult. |
45 Şi aflând de la sutaş, i-a dăruit lui Iosif trupul mort. |
46 Şi Iosif, cumpărând giulgiu şi coborându-L de pe cruce, L-a înfăşurat în giulgiu şi L-a pus într'un mormânt care era săpat în stâncă; şi a prăvălit o piatră la uşa mormântului. Mt 27:59-61 Mt 28:1 Mt 28:2 Lc 23:53-55 In 11:38 In 19:40-41 FA 13:29 |
47 Iar Maria Magdalena şi Maria, mama lui Iosif, priveau unde L-au pus. |
[ NT ] Noul Testament
[ Mc ] Evanghelia după Marcu
[ Cap. 16 ] | Învierea lui Iisus. Câteva din arătările Sale. Împuternicirea apostolilor. Înălţarea la cer. |
1 Şi de'ndată ce a trecut ziua sâmbetei a, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, şi Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. |
2 Şi foarte de dimineaţă, în prima zi a săptămânii b, au venit la mormânt în răsăritul soarelui |
3 şi-şi spuneau între ele: „Cine ne va prăvăli nouă piatra de la uşa mormântului?“ |
4 Dar, ridicându-şi ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese răsturnată. |
5 Şi intrând în mormânt, au văzut un tânăr şezând în partea dreaptă, îmbrăcat în veşmânt alb; şi s'au înspăimântat. |
6 Dar el le-a zis: „Nu vă'nspăimântaţi! Pe Iisus Nazarineanul Îl căutaţi, pe Cel răstignit. A înviat! Nu este aici. Iată locul unde L-au pus. |
7 Mergeţi însă şi spuneţi-le ucenicilor Săi şi lui Petru c că va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veţi vedea, aşa cum v'a spus“. |
8 Şi, ieşind, au fugit de la mormânt, că de tremur erau cuprinse şi de uimire; şi n'au spus nimănui nimic, fiindcă se temeau. |
9 Şi după ce a înviat dimineaţa, în ziua cea dintâi a săptămânii, El i S'a arătat întâi Mariei Magdalena, din care scosese şapte demoni. |
10 Mergând aceea, le-a dat de veste celor ce fuseseră cu El şi care se tânguiau şi plângeau. |
11 Dar ei, auzind că El este viu şi că a fost văzut de ea, n'au crezut. |
12 După aceea S'a arătat, sub altă înfăţişare, la doi dintre ei, care mergeau la o ţarină; |
13 şi aceia, mergând, le-au dat de veste celorlalţi, dar nici pe ei nu i-au crezut. |
14 În cele din urmă, pe când cei unsprezece şedeau la masă, El li S'a arătat şi i-a dojenit pentru necredinţa şi împietrirea inimii lor, că nu i-au crezut pe cei ce-L văzuseră înviat. |
15 Şi le-a zis: „Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura. |
16 Cel ce va crede şi se va boteza, se va mântui; dar cel ce nu va crede, se va osândi. In 03:5 In 03:15 In 03:18 In 03:36 In 12:48 FA 02:38 FA 08:37 FA 16:31 FA 16:33 Rm 10:9 1Ptr 03:21 Iuda 01:4 |
17 Iar celor ce vor crede, aceste semne le vor urma: în numele Meu demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi, Lc 10:17 FA 02:4 FA 02:11 FA 08:7 FA 10:46 FA 16:18 FA 19:6 1Co 14:2-40 |
18 şerpi vor lua în mână, şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea, nu-i va vătăma; pe bolnavi mâinile-şi vor pune, şi aceia se vor face bine“. Lc 09:6 Lc 10:19 Lc 13:13 FA 04:30 FA 05:16 FA 08:27 FA 28:5-8 1Co 12:9 Iac 05:14-15 |
19 Deci Domnul Iisus, după ce a vorbit cu ei, S'a înălţat la cer şi a şezut de-a dreapta lui Dumnezeu. 4Rg 02:11 Ps 109:1 Mt 22:44 Mt 26:64 Mc 12:36 Mc 14:62 Lc 20:42 Lc 22:69 Lc 24:51 FA 01:9 FA 02:33-34 FA 05:31 FA 07:55 Rm 08:34 Ef 01:20 Col 03:1 1Tim 03:16 Evr 01:3 Evr 01:13 Evr 08:1 Evr 10:12 Evr 12:2 1Ptr 03:22 |
20 Iar ei, plecând, au propovăduit pretutindeni, Domnul lucrând împreună cu ei şi întărind cuvântul prin semnele ce urmau. Amin. |
[ NT ] Noul Testament
[ Lc ] Evanghelia după Luca
Introducere la Evanghelia după Luca Evanghelia a treia este opera unui autor foarte instruit, cu o bogată cultură generală şi înzestrat cu arta de a scrie frumos. Biografia Sfântului Luca, sumară, poate fi reconstituită cu ajutorul câtorva texte din Noul Testament, dar şi prin mărturia unor Sfinţi Părinţi răsăriteni care au preluat tradiţia Bisericii primare. Există părerea că el s-ar fi numărat printre cei 70 de apostoli şi că, alături de Cleopa, a fost unul din cei doi călători de pe drumul spre Emaus (Lc 24, 13-35). Pe de altă parte, se ştie că în anul 44 el făcea parte din comunitatea creştină a Antiohiei, în Siria, cetate în care i se bănuieşte şi obârşia. Oricum, Luca este un produs al lumii elenistice, atât de înfloritoare în Asia Mică, un intelectual care gândeşte şi scrie greceşte, într-o limbă literară pe care nu o egalează nici un alt autor noutestamentar (cu excepţia celui ce a redactat Epistola către Evrei). Ştim de asemenea, cu siguranţă, că a fost colaborator apropiat al Sfântului Apostol Pavel, care-l menţionează în epistolele sale ca pe unul din cei mai devotaţi ucenici, atât în drumurile lui misionare cât şi în cele două captivităţi din capitala imperiului. Avem destule motive să credem că Luca era medic profesionist, iar o mărturie din secolul VI îl atestă şi ca pictor, autor al primului portret-icoană al Maicii Domnului. Lui îi datorăm şi scrierea Faptele Apostolilor. Unii comentatori sunt de părere că Luca şi-a scris Evanghelia între anii 70-80, dar mult mai probabilă este opinia celor ce o plasează în preajma anului 65 (în mod sigur, după 63), şi anume în cetatea Romei. Ca şi Faptele Apostolilor, scrierea îi este adresată lui Teofil, patrician proaspăt convertit sau în curs de convertire la creştinism, căruia Luca îi oferă o „viaţă“ a lui Iisus la nivelul exigenţelor unui intelectual autentic. Autorul procedează ca un istoric care-şi cunoaşte bine meseria: mai întâi se documentează, apoi îşi verifică datele, le ordonează şi alcătuieşte scrierea (cu conştiinţa, totuşi, că scrie o istorie sfântă, nu ca oricare alta). El foloseşte, deopotrivă şi cu egală îndreptăţire, izvoarele scrise şi orale. Printre cele dintâi se află Evanghelia după Marcu şi, aproape sigur, cea după Matei, fie în versiunea aramaică, fie în cea greacă. Printre cei ce i-au furnizat relatări orale pot fi identificate mai multe persoane, precum ucenici ai lui Ioan Botezătorul, Apostolul Ioan sau ucenicii direcţi ai acestuia, sfintele femei care-L însoţiseră pe Domnul din Galileea la Ierusalim, Maria Magdalena, Ioana, Suzana, cele două surori ale lui Lazăr şi, mai presus de toate, Maica Domnului însăşi, din graiul căreia va fi aflat o seamă de lucruri pe care în mod obişnuit le păstra în inima ei (Lc 2, 19). Planul general al scrierii nu diferă mult de al celorlalte două sinoptice:
E de reţinut însă prezenţa unui Prolog, după modelul obişnuit al scrierilor greceşti din epocă. Luca este nu numai un stilist al lumii elene, dar şi un spirit de mare fineţe, eleganţă, sobrietate, întotdeauna atent la nuanţele şi implicaţiile cuvântului. Având în faţă cele două izvoare scrise amintite mai sus, el nu se mulţumeşte să le preia tale-quale, ci separă segmentele, le compară şi le confruntă, le supune unor riguroase criterii estetice şi literare, omite ceea ce crede el că îngreuiază lectura sau nu prezintă interes deosebit sau nu se acordă cu planul general sau exprimă tonuri prea severe ori de-a dreptul nedelicate la adresa unor personaje. În acelaşi timp, el introduce propriile sale completări sau nuanţe, fie pentru un spor de limpezime şi de credibilitate, fie pentru eleganţa însăşi a stilului literar, un stil care face din Evanghelia a treia o capodoperă a genului. Autorul ştie să-şi construiască fiecare episod şi să-i pregătească efectele printr-o adevărată artă a tensiunii dramatice (vezi, de exemplu, capitolul asupra lui Iisus în templu la doisprezece ani - Lc 2, 41-49 şi nota). Şi nu trebuie uitat că lui îi datorăm consemnarea câtorva bijuterii ale tezaurului evanghelic, precum parabolele Vameşului şi Fariseului, Samarineanului Milostiv, Fiului Risipitor, ca şi extraordinarul episod al drumului spre Emaus. |
[ NT ] Noul Testament
[ Lc ] Evanghelia după Luca
[ Cap. 1 ] | Adresare introductivă. Vestirea naşterii lui Ioan Botezătorul. Bunavestire. Maria la Elisabeta; cântarea Mariei. Naşterea lui Ioan Botezătorul. |
1 Pentru că mulţi au încercat să alcătuiască o istorisire a faptelor ce s'au adeverit printre noi, |
2 aşa cum ni le-au predat cei care dintru'nceput le-au văzut şi au fost slujitori ai Cuvântului, |
3 tot astfel şi eu, după ce pe toate le-am urmărit de la'nceput cu de-amănuntul a, m'am gândit că e bine să ţi le scriu pe rând, Preaputernice Teofile b, |
4 pentru ca tu să cunoşti temeinicia învăţăturilor pe care le-ai primit. |
5 Fost-a în zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia, din ceata preoţească a lui Abia; iar femeia lui era din fiicele lui Aaron c şi numele ei era Elisabeta. |
6 Şi amândoi erau drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. Fc 07:1 Fc 17:1 3Rg 09:4 4Rg 20:3 Iov 01:1 Iov 01:8 Ps 118:5 |
7 Şi nu aveau copii, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor. |
8 Şi a fost că pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu în rândul cetei sale, |
9 după rânduiala preoţiei i-au ieşit sorţii să intre în templul Domnului şi să tămâieze. |
10 Iar la ceasul tămâierii toată mulţimea poporului era afară, rugându-se. |
11 Şi îngerul Domnului i s'a arătat stând de-a dreapta altarului tămâierii. |
12 Şi, văzându-l, Zaharia s'a tulburat şi frică a căzut peste el. |
13 Iar îngerul i-a grăit: „Nu te teme, Zaharia, fiindcă rugăciunea ţi-a fost ascultată şi Elisabeta, femeia ta, îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Ioan. |
14 Şi-ţi va fi el bucurie şi veselie, şi mulţi se vor bucura de naşterea lui. |
15 Că mare va fi el înaintea Domnului; nici vin şi nici băutură tare nu va bea, şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duh Sfânt; Nm 06:3 Jd 13:4 Jd 13:14 1Rg 01:11 Ir 01:5 Lc 01:41 Lc 07:28 Lc 07:33 Ga 01:15 |
16 şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul, Dumnezeul lor; |
17 şi Lui Îi va merge el înainte cu duhul şi cu puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să-i gătească Domnului popor pregătit“. Is 40:3 Mal 03:1 Mal 04:4-5 Sir 48:10 Mt 11:14 Mt 17:11-13 Mc 01:3 Mc 09:12 Lc 01:76 In 01:6 In 01:23 In 01:28 |
18 Şi a zis Zaharia către înger: „După ce voi cunoaşte aceasta? Că eu sunt bătrân, iar femeia mea, înaintată în zilele ei“. |
19 Şi răspunzând îngerul, i-a zis: „Eu sunt Gavriil, cel ce stă în faţa lui Dumnezeu. Şi sunt trimis să grăiesc către tine şi să-ţi binevestesc acestea. |
20 Şi pentru că n'ai crezut în cuvintele mele, care se vor plini la vremea lor, iată vei fi mut şi nu vei putea vorbi până'n ziua când vor fi acestea“. |
21 Şi poporul îl aştepta pe Zaharia şi se mira că întârzie în templu. |
22 Şi când a ieşit, nu putea să vorbească. Şi ei au înţeles că vedenie a văzut în templu; şi el le făcea semne şi a rămas mut. |
23 Şi când s'au împlinit zilele slujirii lui, s'a dus la casa sa. |
24 Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit; şi vreme de cinci luni s'a tăinuit, zicându-şi: |
25 „Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să-mi ridice ocara de printre oameni“ d. |
26 Iar în a şasea lună, trimis a fost de la Dumnezeu îngerul Gavriil într'o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, |
27 la o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. |
28 Şi intrând îngerul la dânsa, i-a zis: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!“ |
29 Iar ea, văzându-l, s'a tulburat de cuvântul lui şi cugeta: „Ce fel de închinare e poate fi aceasta?...“. |
30 Şi îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu. |
31 Şi iată'n pântecele tău vei zămisli şi vei naşte Fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus. Fc 16:11 Jd 13:3 Is 07:14 Is 49:1 Is 54:5 Mt 01:21-23 Mt 01:25 Lc 02:21 Ga 04:4 |
32 Acesta mare va fi şi Fiul Celui-Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său, 2Rg 07:12 1Par 17:14 Ps 131:11 Is 09:5 Is 09:6 Is 16:5 Ir 23:5 Ir 33:17 Mi 04:8 Mc 05:7 Mc 11:10 |
33 şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit“. 2Rg 07:16 3Rg 11:38-39 1Par 22:9-10 Ps 044:6 Ps 088:29 Ps 088:36 Is 09:7 Ir 23:5 Dn 02:44 Dn 03:30 Dn 06:27 Dn 07:14 Dn 07:27 Mi 04:7 Mc 11:10 In 12:34 Evr 01:8 Evr 12:28 |
34 Şi a zis Maria către înger: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?“ |
35 Şi răspunzând îngerul, i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri f; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema. |
36 Şi iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei, şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. |
37 Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă“. Fc 18:14 Iov 42:2 Ir 32:17 Ir 32:27 Za 08:6 Mt 19:26 Mc 10:27 Lc 18:27 Rm 04:21 |
38 Iar Maria a zis: „Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!“ Şi îngerul a plecat de la dânsa. |
39 Şi în zilele acelea, sculându-se Maria, s'a dus în grabă în ţinutul muntos, într'o cetate a lui Iuda g, |
40 şi a intrat în casa lui Zaharia şi i s'a închinat Elisabetei. |
41 Iar când a auzit Elisabeta închinarea Mariei, săltat-a pruncul în pântecele ei şi s'a umplut Elisabeta de Duh Sfânt, |
42 şi a strigat cu glas mare şi a zis: „Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. |
43 Şi de unde mie aceasta, să vină la mine maica Domnului meu? |
44 Că iată, de cum a ajuns glasul închinării tale la urechile mele, săltat-a pruncul de bucurie în pântecele meu. |
45 Şi fericită este aceea care a crezut că se vor plini cele spuse ei de la Domnul“. |
46 Şi a zis Maria h: „Măreşte, suflete al meu, pe Domnul, |
47 şi să se bucure duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, |
48 că El a căutat spre smerenia roabei Sale; |
49 că mi-a făcut mie mărire Cel-Puternic – şi sfânt e numele Lui – |
50 şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El. |
51 Făcut-a faptă tare cu braţul Său, 2Rg 22:28 Ps 032:10 Ps 076:14 Ps 088:10 1Rg 02:1-10 Is 06:3 Is 52:10 |
52 coborât-a pe cei puternici de pe tronuri Iov 05:11 Iov 12:19 Ps 112:7 Ps 146:6 1Rg 02:1-10 Is 14:11 Is 66:2 |
53 pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi, 1Rg 02:5 Ps 021:26 Ps 033:10 Ps 106:9 1Rg 02:1-10 Mt 05:6 Lc 06:21 |
54 Sprijinit-a pe Israel, sluga Sa, ca să-I pomenească mila, Ps 097:3 Is 30:18 Is 41:8 Ir 23:3 Ir 31:3 Ir 31:23 1Rg 02:1-10 Lc 01:72 |
55 aşa cum le-a grăit părinţilor noştri, Fc 17:7 Fc 17:19 Fc 22:17-18 Ps 131:11-12 1Rg 02:1-10 Mi 07:20 |
56 Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; şi s'a întors la casa ei. |
57 Iar Elisabetei i s'a împlinit vremea să nască şi a născut un fiu. |
58 Şi au auzit vecinii şi rudele ei că Domnul Şi-a mărit mila faţă de ea; şi cu ea se bucurau împreună. |
59 Şi a fost că în ziua a opta au venit să-l taie'mprejur pe prunc; şi voiau să-l numească Zaharia, cu numele tatălui său. |
60 Şi răspunzând, mama sa a zis: „Nu!; ci Ioan se va chema“. |
61 Şi au zis către ea: „În rudenia ta nu e nimeni care să se cheme cu numele acesta...“. |
62 Şi i-au făcut semn tatălui său, cum ar vrea el să fie numit. |
63 Şi cerând o tăbliţă, el a scris: „Numele lui este Ioan“. Şi toţi s'au mirat. |
64 Şi îndată gura şi limba i s'au deschis; şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu. |
65 Şi frică i-a cuprins pe toţi vecinii lor; şi despre lucrurile acestea s'a vorbit în tot ţinutul muntos al Iudeii. |
66 Şi toţi cei ce le-au auzit le puneau în inima lor, zicând: „Ce va fi oare copilul acesta?“... Că şi mâna Domnului era cu el. |
67 Şi Zaharia, tatăl său, s'a umplut de Duh Sfânt şi a profeţit, zicând: |
68 „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, Ps 040:13 Ps 071:18 Ps 105:48 Ps 110:9 Tob 13:18 Mt 01:21 Lc 07:16 Lc 19:44 Lc 24:21 FA 15:14 |
69 şi putere mântuitoare ne-a ridicat 1Rg 02:1 Ps 017:2 Ps 074:10 Ps 088:17 Ps 131:17 Iz 29:21 Za 12:8 |
70 aşa cum a grăit |
71 mântuire de vrăjmaşii noştri |
72 să facă milă cu părinţii noştri Fc 17:7 Fc 22:16 Fc 26:3 Lv 26:42 2Rg 07:15 Ps 097:3 Ps 105:45-46 Ps 110:5 Ir 31:33 Iz 16:60 Dn 09:9 Lc 01:54 |
73 de jurământul cu care i S'a jurat lui |
74 fiind noi astfel izbăviţi din mâna vrăjmaşilor, |
75 în faţa Lui să-I slujim în sfinţenie şi'n dreptate |
76 Iar tu, pruncule, Is 40:3 Mal 03:1 Mt 03:3 Mt 11:10 Mt 14:5 Lc 01:17 Lc 07:26 In 01:6 |
77 să-i dai poporului Său cunoştinţa mântuirii |
78 prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, |
79 Ca să-i lumineze pe cei ce şed în întuneric şi în umbra morţii |
80 Iar copilul creştea şi se întărea cu duhul. Şi a fost în pustie până în ziua arătării lui către Israel. |
[ NT ] Noul Testament
[ Lc ] Evanghelia după Luca
[ Cap. 2 ] | Naşterea lui Iisus. Tăierea împrejur. Aducerea la templu. Dreptul Simeon şi proorociţa Ana. Iisus, la doisprezece ani, între dascălii din templu. |
1 Iar în zilele acelea a ieşit poruncă de la cezarul August să se înscrie toată lumea a. |
2 Această înscriere, cea dintâi, s'a făcut pe când Quirinus guverna în Siria. |
3 Şi se duceau toţi să se înscrie, fiecare în cetatea sa. |
4 Şi Iosif s'a suit şi el din Galileea, din cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David, care se numeşte Betleem, pentru că el era din casa şi din seminţia lui David, |
5 ca să se înscrie împreună cu Maria, cea logodită cu el, care era însărcinată. |
6 Iar pe când erau ei acolo, s'au împlinit zilele ca ea să nască. |
7 Şi L-a născut pe Fiul ei Cel Întâi-Născut b şi L-a înfăşat şi L-a culcat în iesle, fiindcă pentru ei nu era loc la han. |
8 Şi în ţinutul acela erau păstori care stăteau pe câmp şi-şi păzeau turma făcând noaptea de strajă. |
9 Şi iată, îngerul Domnului a stat lângă ei şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor şi ei s'au înfricoşat cu frică mare. |
10 Şi îngerul Domnului le-a zis: „Nu vă temeţi. Că, iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; |
11 că'n cetatea lui David vi S'a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul. |
12 Şi acesta vă va fi semnul: Veţi găsi un Prunc înfăşat şi culcat în iesle“. |
13 Şi, deodată, laolaltă cu îngerul s'a văzut mulţime de oaste cerească lăudându-L pe Dumnezeu şi zicând: Fc 32:1 Ps 102:20-21 Ps 148:1-2 Is 44:23 Is 49:13 Is 57:19 Mi 04:3 Ap 05:11 |
14 „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!“ |
15 Iar după ce îngerii au plecat de la ei la cer, păstorii vorbeau unii către alţii: „Să mergem dar până la Betleem şi să vedem lucrul acesta ce s'a făcut, pe care Domnul ni l-a făcut nouă cunoscut“. |
16 Şi, grăbindu-se, au venit şi au aflat pe Maria şi pe Iosif şi pe Prunc culcat în iesle. |
17 Şi văzându-L, au vestit cuvântul ce li se grăise despre Copilul Acesta. |
18 Şi toţi cei ce au auzit se mirau de cele ce le spuneau păstorii. |
19 Iar Maria păstra toate cuvintele acestea, punându-le întru inima ei. |
20 Şi s'au întors păstorii slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate câte le-au auzit şi le-au văzut aşa cum li se spuseseră. |
21 Şi când s'au împlinit opt zile şi a fost să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, aşa după cum fusese numit de înger mai înainte de a Se fi zămislit El în pântece. Fc 17:10-12 Lv 12:3 Mt 01:21 Mt 01:25 Lc 01:31 Lc 01:59 Flp 03:5 |
22 Şi când s'au împlinit zilele curăţirii lor după legea lui Moise, L-au dus la Ierusalim ca să-L pună înaintea Domnului c, |
23 aşa cum este scris în legea Domnului, că tot întâi-născutul de parte bărbătească va fi închinat Domnului d; Ies 13:2 Ies 13:12 Ies 13:15 Ies 22:29 Ies 34:19 Nm 03:13 Nm 08:17 Nm 18:15 Dt 15:19 |
24 şi ca să dea jertfă, aşa cum s'a zis în legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel. |
25 Şi iată, era în Ierusalim un om cu numele Simeon; şi omul acesta era drept şi temător de Dumnezeu, aşteptând mângâierea lui Israel; şi Duhul Sfânt era peste el. |
26 Şi i se vestise de către Duhul Sfânt că nu va vedea moartea până ce nu-L va vedea pe Hristosul Domnului. |
27 Şi din îndemnul Duhului a venit la templu; şi când părinţii L-au adus înlăuntru pe Pruncul Iisus, ca să facă pentru El după obiceiul legii, |
28 el L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis: |
29 „Acum slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpâne, |
30 că văzură ochii mei mântuirea Ta 1Rg 02:1 Ps 097:2 Is 11:10 Is 40:5 Is 52:10 Lc 03:6 Tit 02:11 |
31 pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, 1Rg 02:1 Ps 097:2 Is 11:10 Is 40:5 Is 52:10 Lc 03:6 Tit 02:11 |
32 Lumină spre descoperire neamurilor Is 09:1 Is 42:6 Is 46:13 Is 49:6 Is 60:1-3 Mt 04:16 In 09:5 FA 13:47 FA 26:18 |
33 Iar tatăl şi mama Sa se mirau de cele ce se grăiau despre El. |
34 Şi i-a binecuvântat Simeon şi i-a zis Mariei, mama Sa: „Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi spre semn de împotrivire e Is 08:14 Is 52:14 Mt 21:44 FA 28:20 Rm 09:32-33 1Co 01:23 2Co 02:16 1Ptr 02:8 |
35 – şi chiar prin sufletul tău va trece sabie – f pentru ca gândurile din multe inimi să se descopere“. |
36 Şi era şi Ana proorociţa, fiica lui Fanuel, din seminţia lui Aşer; înaintată în zile multe, ea trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei. |
37 Văduvă, până la optzeci şi patru de ani, ea nu se depărta de templu, noaptea şi ziua slujind în post şi rugăciuni. |
38 Şi venind şi ea în chiar ceasul acela, Îi mulţumea lui Dumnezeu şi le grăia despre El tuturor celor ce aşteptau mântuire în Ierusalim. |
39 Şi când au săvârşit toate cele după legea Domnului, s'au întors în Galileea, în cetatea lor Nazaret. |
40 Iar Copilul creştea şi Se întărea cu duhul, plin de înţelepciune; şi harul lui Dumnezeu era peste El. |
41 Şi părinţii Lui mergeau în fiecare an la Ierusalim de sărbătoarea Paştilor. |
42 Iar când era El de doisprezece ani, s'au suit la Ierusalim după obiceiul sărbătorii. |
43 Şi dacă s'au sfârşit zilele, în timp ce ei se întorceau, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim; şi părinţii Lui nu ştiau. |
44 Dar ei, socotind că El este printre călători, au mers cale de o zi; şi L-au căutat printre rude şi cunoscuţi. |
45 Şi, negăsindu-L, s'au întors la Ierusalim căutându-L. |
46 Şi a fost că după trei zile L-au aflat în templu, stând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i. |
47 Şi toţi cei ce-L auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui. |
48 Şi, văzându-L, au rămas uimiţi, iar mama Sa I-a zis: „Fiule, de ce ne-ai făcut una ca asta? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi“. |
49 Şi El le-a zis: „Cum se face că Mă căutaţi? Oare nu ştiaţi că întru cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu? g“ |
50 Şi ei n'au înţeles cuvântul pe care l-a grăit către ei. |
51 Şi a coborât cu ei şi a venit în Nazaret şi le era supus. Iar mama Sa păstra toate lucrurile acestea întru inima ei. |
52 Şi Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta, şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni. |
[ NT ] Noul Testament
[ Lc ] Evanghelia după Luca
[ Cap. 3 ] | Predica lui Ioan Botezătorul; mărturia sa despre Hristos. Botezul Domnului. Genealogia lui Iisus. |
1 Iar în al cincisprezecelea an de domnie a cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procurator al Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, şi Filip, fratele său, tetrarh al Itureii şi al ţinutului Trahonitidei, şi Lisanias, tetrarh al Abilenei, |
2 în vremea arhiereilor Anna şi Caiafa, fost-a cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie. |
3 Şi a venit el în tot ţinutul dimprejurul Iordanului, propovăduind botezul pocăinţei, spre iertarea păcatelor. |
4 Aşa cum s'a scris în cartea cuvintelor lui Isaia profetul:Glasul celui ce strigă în pustie: |
5 Orice vale se va umple |
6 Şi orice trup va vedea mântuirea lui Dumnezeu. |
7 Deci le spunea mulţimilor care veneau să se boteze de către el: „Pui de vipere, cine v'a învăţat să fugiţi de mânia ce va să fie? |
8 Aşadar, faceţi-i pocăinţei roade vrednice de ea şi nu începeţi a zice în sinea voastră: Părinte îl avem pe Avraam!, căci vă spun eu vouă că şi din pietrele acestea poate Dumnezeu să-i ridice fii lui Avraam. |
9 Iată că securea stă la rădăcina pomilor; deci, tot pomul care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc“. |
10 Şi mulţimile îl întrebau, zicând: „Aşadar, ce să facem?“ |
11 Iar el, răspunzând, le zicea: „Cel ce are două haine să dea celui ce nu are, şi cel ce are bucate să facă la fel“. |
12 Şi au venit şi vameşii să se boteze şi i-au zis: „Învăţătorule, noi ce să facem?“ |
13 Iar el le-a spus: „Să nu faceţi nimic mai mult decât vă este rânduit“. |
14 Îl întrebau însă şi ostaşii, zicând: „Dar noi ce să facem?“ Şi le-a zis: „Să nu asupriţi pe nimeni, pe nimeni să nu-l învinuiţi pe nedrept şi să vă mulţumiţi cu lefurile voastre“. |
15 Iar cum tot poporul era în aşteptare şi toţi se întrebau în inimile lor despre Ioan: „Nu cumva el este Hristosul?“, |
16 Ioan le-a răspuns tuturor, zicând: „Eu unul vă botez cu apă, dar vine Cel ce este mai tare decât mine, Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor; Acela vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc; Mt 03:11 Mc 01:7-8 Lc 20:4 In 01:15 In 01:26 FA 01:5 FA 02:3-4 FA 13:25 FA 19:4 |
17 a Cărui lopată este în mâna Lui, ca să cureţe aria şi să adune grâul în hambarul Său, iar pleava o va arde în foc nestins“. |
18 Şi la multe altele îndemnând, îi binevestea poporului vestea cea bună. |
19 Iar Irod tetrarhul, mustrat fiind de el cu privire la Irodiada, femeia lui Filip, fratele său, şi pentru toate relele pe care le făcuse Irod, |
20 tuturor acestora le-a adăugat: l-a închis pe Ioan în temniţă. |
21 Şi a fost că după ce s'a botezat tot poporul, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s'a deschis cerul |
22 şi Duhul Sfânt S'a pogorât peste El în chip trupesc, ca un porumbel; şi glas din cer s'a făcut: „Tu eşti Fiul Meu Cel iubit, întru Tine am binevoit“. Fc 22:2 Ps 002:7 Is 42:1 Mt 03:16 Mt 04:12 Mt 12:18 Mt 17:5 Mc 01:9-11 Mc 09:7 Mc 12:6 Lc 09:35 In 01:32-33 In 01:49 In 05:37 In 12:28 FA 07:56 2Ptr 01:17 |
23 Şi Însuşi Iisus era ca de treizeci de ani când a început, El fiind, după cum se presupunea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli b, |
24 fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif, |
25 fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai, |
26 fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Iosif, fiul lui Iuda, |
27 fiul lui Ioanan, fiul lui Risa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri, |
28 fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmodam, fiul lui Er, |
29 fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi, |
30 fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionan, fiul lui Eliachim, |
31 fiul lui Melea, fiul lui Menna, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David, Za 12:13 1Rg 16:1 2Rg 05:14 1Rg 16:13 Is 11:1 Mt 01:4-5 Rm 09:5 |
32 fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason, Nm 01:7 Rut 04:17-22 1Par 02:1-14 1Rg 16:1 1Rg 16:13 Is 11:1 Mt 01:4-5 Rm 09:5 |
33 fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda, Fc 29:35 Fc 38:29 Fc 46:12 Nm 01:7 Rut 04:17-22 1Par 02:1-14 Mt 01:3-4 Rm 09:5 |
34 fiul lui Iacob, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor, Fc 11:24 Fc 21:3 Fc 25:19 Fc 25:26 1Par 01:24-27 1Par 01:28 1Par 01:34 Mt 01:2 Rm 09:5 |
35 fiul lui Seruh, fiul lui Ragab, fiul lui Falec, fiul lui Ever, fiul lui Sala, |
36 fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh, Fc 05:28-29 Fc 05:32 Fc 11:10-12 1Par 01:24 1Par 01:24-27 1Par 01:1-4 Rm 09:5 |
37 fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam, Fc 05:3 Fc 05:6 Fc 05:9 Fc 05:12 Fc 05:15 Fc 05:18 Fc 05:21 1Par 01:1-4 Rm 09:5 |
38 fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu. Fc 05:3 Fc 05:6 Fc 05:9 Fc 05:12 Fc 05:15 Fc 05:18 Fc 05:21 1Par 01:1-4 Rm 09:5 |
[ NT ] Noul Testament
[ Lc ] Evanghelia după Luca
1 Iar Iisus, plin de Duhul Sfânt, S'a întors de la Iordan; şi a fost dus de duhul în pustie |
2 timp de patruzeci de zile, ispitit fiind de diavolul. Şi în acele zile El n'a mâncat nimic; şi când ele s'au încheiat, El a flămânzit. |
3 Şi I-a zis diavolul: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi-i acestei pietre să se facă pâine“. |
4 Şi i-a răspuns Iisus: „Scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul lui Dumnezeu“. |
5 Şi suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într'o clipă toate împărăţiile lumii. |
6 Şi I-a zis diavolul: „Ţie îţi voi da toată stăpânirea aceasta şi slava lor, căci mie mi-a fost dată şi eu o dau cui vreau a. |
7 Aşadar, dacă te vei închina înainte-mi, a ta va fi toată“. |
8 Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „Mergi înapoia Mea, Satano, că scris este: Domnului Dumnezeului tău să I te închini şi numai Lui să-I slujeşti“. |
9 Şi L-a dus în Ierusalim şi L-a aşezat pe aripa templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-te de aici jos, |
10 că scris este: îngerilor săi va porunci pentru tine, ca să te păzească; |
11 şi ei te vor ridica pe mâini, ca nu cumva piciorul tău să ţi-l izbeşti de piatră“. |
12 Şi, răspunzând, Iisus i-a zis: „S'a spus: Să nu-L ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău“. |
13 Şi diavolul, sfârşind toată ispita, s'a îndepărtat de la El, până la o vreme. |
14 Şi S'a întors Iisus cu puterea Duhului în Galileea; şi vestea despre El a ieşit în tot ţinutul dimprejur. |
15 Şi învăţa în sinagogile lor, slăvit fiind de toţi. |
16 Şi a venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi după obiceiul Său a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S'a ridicat să citească. |
17 Şi I s'a dat cartea profetului Isaia. Şi deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris: |
18 Duhul Domnului e peste Mine, pentru că El M'a uns; El M'a trimis să le binevestesc săracilor, să-i vindec pe cei zdrobiţi la inimă, robilor să le vestesc libertate şi orbilor vedere, pe cei asupriţi să-i trimit în libertate Ps 033:18 Za 04:6 Is 42:7 Is 58:6 Is 61:1-2 Mt 11:5 Lc 07:22 FA 10:38 2Co 06:2 |
19 şi să vestesc anul bineprimit al Domnului b. Is 42:7 Is 58:6 Is 61:1-2 Mt 11:5 Lc 07:22 FA 10:38 2Co 06:2 |
20 Şi închizând cartea şi dând-o slujitorului, a şezut; iar ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupră-I. |
21 Şi a început să le spună: „Astăzi s'a plinit această scriptură în urechile voastre“. |
22 Şi toţi Îl încuviinţau şi se mirau de cuvintele harului ce ieşeau din gura Lui şi ziceau: „Nu este acesta oare fiul lui Iosif?...“. Ps 044:2 Cant 05:16 Mt 13:54-55 Mc 06:2-3 Lc 02:47 Lc 03:23 In 06:42 In 07:27 |
23 Şi El le-a zis: „Nici o'ndoială că-Mi veţi spune zicala aceasta: Doctore, vindecă-te pe tine însuţi!; pe toate câte-am auzit că s'au făcut în Capernaum, fă-le şi aici, în patria ta?“. |
24 Şi le-a zis: „Adevăr vă spun Eu vouă că nici un profet nu este bineprimit în patria sa. |
25 Şi adevăr vă spun că multe văduve erau în Israel în vremea lui Ilie, când s'a închis cerul trei ani şi şase luni, încât foamete mare a fost în tot pământul, |
26 şi la nici una din ele n'a fost trimis Ilie, ci numai în Sarepta Sidonului, la o femeie văduvă. |
27 Şi mulţi leproşi erau în Israel în vremea profetului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s'a curăţit, ci numai Neeman Sirianul“. |
28 Şi auzind acestea, toţi cei din sinagogă s'au umplut de mânie. |
29 Şi sculându-se, L-au scos afară din cetate şi L-au dus până la sprânceana muntelui pe care le era zidită cetatea, ca să-L arunce jos. |
30 Dar El, trecând prin mijlocul lor, S'a dus |
31 şi S'a coborât la Capernaum, cetate a Galileii; şi îi învăţa sâmbăta. |
32 Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, căci cuvântul Său era cu putere. |
33 Iar în sinagogă era un om care avea duh de demon necurat; şi a strigat cu glas tare: |
34 „Lasă-ne'n pace! Ce-ai tu cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu eu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu...“. Mt 08:29 Mc 01:21-28 Mc 05:7 Lc 04:41 In 06:69 In 07:46 FA 16:17 FA 19:15 Iac 02:19 |
35 Şi Iisus l-a certat, zicând: „Taci şi ieşi din el!...“. Şi aruncându-l în mijlocul sinagogii, demonul a ieşit din el fără să-l vatăme cu nimic. |
36 Şi frică i-a cuprins pe toţi şi ziceau unii către alţii: „Ce este oare cuvântul acesta? Că El cu stăpânire şi cu putere le porunceşte duhurilor necurate, şi ele ies“. |
37 Şi a mers vestea despre El în tot locul din împrejurimi. |
38 Şi după ce S'a sculat din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Iar soacra lui Petru era prinsă de friguri rele şi L-au rugat pentru ea. |
39 Şi El, aplecându-Se asupra ei, a certat frigurile, şi ele au lăsat-o. Iar ea s'a ridicat îndată şi le slujea. |
40 Iar în apusul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Şi mâinile pe fiecare din ei, îi vindeca. |
41 Şi din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!“ Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească, pentru că ei ştiau că El este Hristosul. Mt 08:29 Mt 14:33 Mc 01:34 Mc 03:11-12 Lc 04:34 In 01:49 FA 16:17 FA 19:15 |
42 Iar când s'a făcut ziuă a ieşit şi S'a dus într'un loc pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi au venit până la El, şi-L ţineau să nu plece de la ei. |
43 Dar El le-a zis: „Trebuie ca şi altor cetăţi să le binevestesc împărăţia lui Dumnezeu, că pentru aceasta am fost trimis“. |
44 Şi propovăduia în sinagogile Galileii. |