1 Avraam era acum bătrân şi vechi de zile; şi Domnul îl binecuvântase pe Avraam cu de toate. |
2 Şi a zis Avraam către slujitorul cel mai bătrân al casei sale, cel ce cârmuia peste toate ale lui: „Pune-ţi mâna sub coapsa a mea Fc 47:29
|
3 şi jură-mi pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că fiului meu Isaac nu-i vei lua femeie dintre fetele Canaaneenilor în mijlocul cărora locuiesc eu, Fc 28:1
|
4 ci'n ţara mea vei merge, unde m'am născut eu, la rudele mele, şi de acolo îi vei lua femeie fiului meu Isaac“. |
5 Iar slujitorul i-a zis: „Dar dacă femeia nu va vrea să vină cu mine în ţara aceasta? îl voi întoarce oare pe fiul tău în ţara din care tu ai plecat?“ |
6 Avraam însă a zis către el: „Ia seama ca pe fiul meu să nu-l întorci acolo! |
7 Domnul Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, Cel ce m'a luat din casa tatălui meu şi din ţara în care m'am născut, Cel ce mi-a grăit şi Care mi S'a jurat, zicând: „Ţie-ţi voi da pământul acesta, ţie şi seminţiei tale!, El îl va trimite pe îngerul Său înaintea ta, şi de acolo îi vei lua tu femeie fiului meu. Fc 12:7
Fc 13:15
Fc 15:18
Fc 26:3-4
FA 07:5
Ga 03:16
|
8 Dar dacă femeia aceea nu va vrea să vină cu tine în ţara aceasta, dezlegat vei fi de acest jurământ, numai pe fiul meu să nu-l întorci acolo!“ |
9 Slujitorul şi-a pus mâna sub coapsa lui Avraam, stăpânul său, şi i s'a jurat asupra acestui lucru. |
10 Şi a luat slujitorul cu sine zece cămile din cămilele stăpânului său şi tot felul de daruri scumpe dintr'ale stăpânului său; şi s'a sculat şi s'a dus în Mesopotamia, în cetatea lui Nahor. |
11 Şi şi-a făcut cămilele să'ngenunche lângă o fântână din afara cetăţii, spre seară, la vremea când ies femeile să scoată apă. |
12 Şi a zis: „Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, uşurează-mi astăzi calea şi fă milă cu stăpânul meu Avraam! |
13 Iată, eu stau lângă această fântână la care fetele celor ce locuiesc în cetate ies să scoată apă. |
14 Ei bine, fecioara căreia eu îi voi zice: Apleacă-ţi urciorul să beau! şi care-mi va răspunde: Bea, şi-ţi voi adăpa şi cămilele până se vor sătura!..., ea să fie aceea pe care Tu i-ai rânduit-o robului Tău Isaac, şi prin aceasta voi cunoaşte că faci milă cu stăpânul meu Avraam...“. |
15 Şi a fost că mai'nainte de a fi terminat el de vorbit în cugetul său, iată că ieşea cu urciorul pe umăr Rebeca, fata lui Batuel, fiul Milcăi, femeia lui Nahor, fratele lui Avraam. Fc 22:23
|
16 Fata era foarte frumoasă la chip, era fecioară, încă n'o cunoscuse nici un bărbat. Şi dacă s'a coborât la fântână, şi-a umplut urciorul şi a urcat înapoi. |
17 Atunci slujitorul lui Avraam a alergat înaintea ei şi i-a zis: „Dă-mi să beau puţină apă din urciorul tău!“ 3Rg 17:10
In 04:7
|
18 Iar ea a zis: „Bea, domnul meu!“ Şi grăbindu-se să-şi aplece urciorul pe braţ, i-a dat să bea |
19 până ce el n'a mai vrut. Apoi a zis: „Şi cămilelor tale le voi scoate apă până ce toate-şi vor potoli setea“. |
20 Şi'n grabă şi-a deşertat urciorul în adăpătoare şi a alergat iar la fântână să scoată apă, şi a adăpat toate cămilele. |
21 Iar omul o măsura din ochi şi tăcea, dorind să ştie dacă Domnul i-a deschis drumul cel bun sau nu. |
22 Şi a fost că după ce cămilele toate au isprăvit de băut, omul a luat un inel de aur, în greutate de o jumătate de siclu, iar pentru mâinile ei două brăţări în greutate de zece sicli de aur b |
23 şi a întrebat-o, zicând: „A cui fată eşti tu? spune-mi, te rog; şi dacă'n casa tatălui tău se află oarece loc pentru noi, să rămânem peste noapte?“ |
24 Iar ea i-a zis: „Sunt fata lui Batuel al Milcăi, pe care ea i l-a născut lui Nahor“. |
25 Apoi i-a zis: „Avem din belşug şi paie şi fân, şi loc să rămâneţi peste noapte“. |
26 Şi omul s'a plecat şi s'a închinat Domnului şi a zis: Jd 07:15
|
27 „Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Cel ce dreptatea şi adevărul c nu Şi le-a îndepărtat de la stăpânul meu; Domnul este Cel ce mi-a deschis drumul spre casa fratelui stăpânului meu“. |
28 Iar fata a alergat acasă la maică-sa d şi a povestit toate acestea. |
29 Rebeca însă avea un frate, al cărui nume era Laban. Laban a alergat afară spre omul acela, la fântână. |
30 Fost-a deci că dacă a văzut el inelul, precum şi brăţările la mâinile surorii sale, şi dacă a auzit cuvintele Rebecăi, sora sa, care spusese: „Iată cum mi-a vorbit mie omul acela!“, s'a dus la acel om, care şedea'n preajma cămilelor, la fântână, |
31 şi i-a zis: „Intră, binecuvântatul Domnului!; de ce stai afară? că eu ţi-am gătit casă, precum şi loc pentru cămilele tale“. |
32 Aşa că omul a intrat în casă; şi [Laban] a despovărat cămilele şi le-a dat paie şi fân; iar lui şi oamenilor care erau cu el, apă să-şi spele picioarele. |
33 Apoi le-a pus înainte mâncare, dar el [omul] a zis: „Eu nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus“. „Spune!“, i-a zis [Laban]. |
34 Atunci el a zis: „Eu sunt slujitorul lui Avraam. |
35 Domnul l-a binecuvântat foarte pe stăpânul meu şi l-a înălţat; şi i-a dat turme şi cirezi, argint şi aur, robi şi roabe, cămile şi asini. Fc 13:2
Fc 30:43
|
36 Iar Sarra, femeia stăpânului meu, i-a născut stăpânului meu un fiu la bătrâneţele ei, căruia el i-a dat tot ceea ce are. Fc 21:2
|
37 Şi stăpânul meu m'a pus să jur, zicând: Fiuluimeu să nu-i iei femeie dintre fetele Canaaneenilor, în ţara cărora trăiesc, |
38 ci mergi la casa tatălui meu şi la neamurile mele, şi de-acolo ia-i femeie feciorului meu! |
39 Iar eu am zis către stăpânul meu: Poate că femeia nu va vrea să vină cu mine... |
40 El însă mi-a răspuns: Domnul înaintea Căruia umblu eu îl va trimite la tine pe îngerul Său, îţi va deschide drumul şi-i vei lua fiului meu femeie din rudele mele şi din casa tatălui meu: |
41 atunci vei fi slobod de jurământul meu, când te vei duce la rudele mele; şi dacă nu ţi-o vor da, dezlegat vei fi de jurământul meu. |
42 Aşadar, ajungând eu astăzi la fântână, am zis: Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, de va fi ca Tu să-mi deschizi mie drumul pe care merg, |
43 iată, eu stau aici la fântână, şi fetele locuitorilor cetăţii vor veni să scoată apă; ei bine, fecioara căreia eu îi voi spune: Dă-mi să beau puţină apă din urciorul tău! |
44 şi care-mi va zice: Bea, şi-ţi voi adăpa şi cămilele!, aceea să fie femeia pe care Domnul i-a rânduit-o robului Său Isaac, şi prin aceasta voi cunoaşte că ai făcut milă cu stăpânul meu Avraam. |
45 Şi a fost că încă nu isprăvisem eu de grăit acestea în mintea mea, când iată că a ieşit Rebeca, cu urciorul pe umăr; ea s'a coborât la fântână şi a scos apă. Iar eu i-am zis: Dă-mi să beau! |
46 Şi ea de'ndată şi-a lăsat urciorul de pe umăr, zicând: Bea, şi-ţi voi adăpa şi cămilele! Şi am băut eu, iar ea mi-a adăpat şi cămilele. |
47 Apoi am întrebat-o şi am zis: A cui fată eşti tu? spune-mi, te rog! Şi ea a zis: Sunt fata lui Batuel, fiul lui Nahor, pe care i l-a născut Milca. Atunci i-am pus inelul e, şi brăţările la mâini. |
48 După aceea m'am plecat şi m'am închinat Domnului şi L-am binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Care m'a călăuzit pe drumul cel drept, ca s'o iau pe fata fratelui stăpânului meu pentru fiul său. |
49 Şi acum, dacă vreţi să arătaţi milă şi credincioşie faţă de stăpânul meu, spuneţi-mio; iar de nu, de asemenea spuneţi-mi-o; ca să mă pot înturna la dreapta ori la stânga“. |
50 Şi răspunzând Laban şi Batuel f, au zis: „Lucrul acesta vine de la Domnul, iar noi nu-ţi putem spune nici de rău, nici de bine. |
51 Iată, Rebeca îţi stă înainte; ia-o şi du-te şi să fie ea femeia fiului stăpânului tău, după cum a grăit Domnul!“ |
52 Şi de'ndată ce a auzit cuvintele lor, slujitorul lui Avraam I s'a închinat Domnului până la pământ. |
53 Slujitorul a scos apoi odoare de argint şi de aur, şi haine, şi le-a dat Rebecăi; de asemenea, daruri bogate a dat fratelui şi mamei ei. |
54 Şi au mâncat şi au băut, el şi oamenii care erau cu el, şi au rămas acolo peste noapte. Iar dacă s'au sculat dimineaţa, el a zis: „Daţi-mi drumul să mă duc la stăpânul meu!“ |
55 Dar fratele şi mama ei au zis: „Să mai rămână fata cu noi măcar vreo zece zile; şi apoi se va duce!“ |
56 El însă le-a zis: „Nu-mi amânaţi plecarea; de vreme ce Domnul mi-a deschis drumul, lăsaţi-mă să plec la stăpânul meu!“ |
57 Ei au zis: „S'o chemăm pe fată şi s'o întrebăm pe ea ce gânduri are“. |
58 Şi au chemat-o pe Rebeca şi i-au zis: „Vrei tu să te duci cu omul acesta?“ Iar ea a zis: „Mă voi duce!“ |
59 Atunci au lăsat-o pe Rebeca, sora lor g, să plece împreună cu doica ei, cu slujitorul lui Avraam şi cei ce erau cu el. |
60 Şi au binecuvântat-o pe Rebeca, sora lor, şi au zis: „Să devii tu, sora noastră, mii de miriade h, iar urmaşii tăi să stăpânească cetăţile vrăjmaşilor lor!“ Fc 22:17
|
61 Apoi, sculându-se Rebeca şi slujnicele ei şi urcându-se pe cămile, l-au urmat pe omul acela; aşa că slujitorul, luând-o pe Rebeca, a plecat. |
62 Isaac însă venise din Beer-Lahai-Roi, şi locuia în ţinutul Negheb i. |
63 Iar spre seară a ieşit Isaac la câmp să se plimbe şi, ridicându-şi ochii, a văzut cămilele venind. |
64 Iar Rebeca şi-a ridicat şi ea ochii şi l-a văzut pe Isaac şi a sărit jos de pe cămilă |
65 şi i-a zis slujitorului: „Cine este omul acela care vine pe câmp în întâmpinarea noastră?“ Iar slujitorul i-a zis: „Acesta-i stăpânul meu!“ Atunci ea şi-a luat vălul şi s'a acoperit. 1Ptr 03:6
|
66 Slujitorul i-a povestit lui Isaac toate lucrurile pe care le făcuse. |
67 Şi Isaac a dus-o în cortul mamei sale. Şi a luat-o pe Rebeca, şi aceasta a devenit femeia lui; şi el a iubit-o. Şi s'a mângâiat Isaac de pierderea mamei sale, Sarra. |
1 Avraam însă şi-a mai luat o femeie, al cărei nume era Chetura. 1Par 32:33
|
2 Ea i i-a născut pe Zimran, Iocşan, Medan, Madian, Işbac şi Şuah. Iov 02:11
1Par 32:33
|
3 Lui Iocşan i s'au născut Şeba, Teman şi Dedan. Iar fiii lui Dedan au fost: Raguel, Navdeel a, Aşurim, Letuşim şi Leumim. 1Par 32:33
Is 21:14
|
4 Iar fiii lui Madian au fost: Efa, Efer, Enoh, Abida şi Eldaa. Aceştia toţi au fost fiii Cheturei. 1Par 32:33
|
5 Avraam, însă, toate averile sale i le-a dat fiului său Isaac. Fc 21:10
|
6 Cât despre fiii ţiitoarelor sale, Avraam le-a făcut daruri şi, încăfiind el în viaţă, i-a trimis departe de la Isaac,fiul său, spre răsărit, în ţinuturile Soarelui-Răsare. |
7 Zilele vieţii lui Avraam, câte le-a trăit, au fost o sută şaptezeci şi cinci de ani. |
8 Şi dându-şi cea din urmă suflare, a murit Avraam la bătrâneţi fericite, bătrân şi sătul de zile, şi s'a adăugat la poporul său. Fc 35:29
Fc 49:29
1Par 29:28
Evr 12:23
|
9 Iar fiii săi, Isaac şi Ismael, l-au îngropat în peştera Macpela, din ţarina lui Efron, fiul lui Ţohar Heteul, în faţa stejarului Mamvri, Fc 49:30
|
10 ţarina şi peştera pe care Avraam le cumpărase de la fiii lui Het. Acolo sunt îngropaţi Avraam şi Sarra, femeia lui. Fc 50:13
|
11 Şi a fost că după moartea lui Avraam l-a binecuvântat Dumnezeu pe Isaac, fiul lui. Isaac locuia la Beer-Lahai-Roi b. Lc 01:41
|
12 Iată-i acum şi pe urmaşii lui Ismael, fiul lui Avraam, cel pe care i l-a născut lui Avraam egipteanca Agar, slujnica Sarrei; |
13 şi iată numele fiilor lui Ismael, după numele neamurilor lor: întâiul născut al lui Ismael a fost Nebaiot; după el urmează Chedar, Adbeel şi Mibsam, Fc 17:20
Iz 27:21
1Par 01:29-31
|
14 Mişma, Duma şi Masa, 1Par 01:29-31
|
15 Hadad, Tema, Etur, Nafiş şi Chedma. 1Par 01:29-31
1Par 05:19
|
16 Aceştia sunt fiii lui Ismael şi acestea sunt numele lor, după aşezările c lor şi după taberele d lor; doisprezece voievozi, după neamurile lor. |
17 Iar anii vieţii lui Ismael aceştia sunt: o sută treizeci şi şapte; şi dându-şi suflarea din urmă, a murit şi s'a adăugat la neamul său. |
18 Iar el e s'a întins de la Havila până la Şur, care este în faţa Egiptului, pe drumul ce duce spre Aşurim f; el şi-a făcut aşezare în faţa tuturor fraţilor săi. |
19 Iar spiţa neamului lui Isaac, fiul lui Avraam, aceasta este: lui Avraam i s'a născut Isaac. 1Par 01:34
Mt 01:2
Lc 03:34
|
20 Isaac însă era de patruzeci de ani când şi-a luat de femeie pe Rebeca, fata lui Batuel Arameul din Mesopotamia şi sora lui Laban Arameul. Fc 22:23
|
21 Isaac I s'a rugat Domnului pentru Rebeca, femeia sa, că era stearpă; şi Domnul l-a ascultat, iar femeia lui, Rebeca, a zămislit. Fc 30:22
Lc 01:7
Rm 09:10
|
22 Dar copiii se îmbrânceau într'însa, iar ea a zis: „Dac'aşa-i să-mi fie, de ce mai sunt aşa?...“. Şi s'a dus să-L întrebe pe Domnul. Jd 13:8
|
23 Domnul însă i-a zis: „Două neamuri sunt în pântecele tău, şi două popoare din pântecele tău se vor împărţi; unul va fi mai puternic decât celălalt, iar cel mai mare îi va sluji celui mai mic!“ Mal 01:2
Rm 09:12
|
24 Şi când i-a venit Rebecăi vremea să nască, iată că'n pântecele ei erau doi gemeni. |
25 Fiul cel întâi-născut a venit afară roşu, păros peste tot ca o pâslă; şi i-a pus numele Esau g. Fc 27:11
Os 12:4
1Par 01:34
|
26 După aceea a ieşit fratele acestuia, ţinându-l cu mâna pe Esau de călcâi h; şi i s'a pus numele Iacob i. Iar Isaac era de şaizeci de ani când i s'au născut aceştia din Rebeca. Ios 24:4
1Par 01:34
Os 12:4
Mt 01:2
Lc 03:34
FA 07:8
|
27 Băieţii s'au făcut mari; Esau era vânător încercat, om al câmpiei; Iacob era om liniştit, trăind în corturi. |
28 Isaac îl iubea pe Esau, fiindcă-i plăcea vânatul acestuia; Rebeca însă îl iubea pe Iacob. |
29 Iacob îşi fierbea o fiertură când Esau a venit din câmpie, hămesit. |
30 Şi a zis Esau către Iacob: „Dă-mi să mănânc din această fiertură roşie j, că sunt hămesit!“ Iată de ce s'a numit el Edom. Fc 36:1
Fc 36:19
|
31 Iacob însă i-a zis lui Esau: „Vinde-mi acum, de'ndată, dreptul tău de'ntâi-născut!“ |
32 Esau a zis: „Iată, eu stau să mor; la ce-mi e bun dreptul de'ntâi-născut?...“. |
33 Iacob i-a zis: „Jură-mi-te-acum, de'ndată!“ Şi i s'a jurat şi i-a vândut lui Iacob dreptul său de întâi-născut. Fc 27:36
Evr 12:16
|
34 Atunci Iacob i-a dat lui Esau pâine şi fiertură de linte, iar acesta a mâncat şi a băut, apoi s'a sculat şi s'a dus. Şi astfel şi-a nesocotit Esau dreptul său de'ntâi-născut. |
1 Şi a fost o foamete în ţară – în afară de foametea cea dintâi, care se întâmplase în zilele lui Avraam – şi Isaac s'a dus în Gherara, la Abimelec, regele Filistenilor. |
2 Iar Domnul i S'a arătat şi i-a zis: „Să nu te cobori în Egipt, ci locuieşte'n ţara pe care ţi-o voi spune Eu. |
3 Fă-ţi adăpost a în ţara aceasta, şi Eu voi fi cu tine şi te voi binecuvânta, că ţie şi urmaşilor tăi vă voi da toate ţinuturile acestea şi-Mi voi plini jurământul cu care M'am jurat lui Avraam, părintele tău. Fc 12:7
Fc 13:15
Fc 15:7
Fc 15:18
Fc 24:7
Dt 34:4
Ps 104:8-9
Sir 44:22
Lc 01:72
Evr 11:9
|
4 Pe urmaşii tăi îi voi face mulţi ca stelele cerului, şi urmaşilor tăi le voi da toate ţinuturile acestea; şi'ntru urmaşii tăi se vor binecuvânta toate popoarele pământului, Fc 12:3
Fc 12:7
Fc 13:15
Fc 15:18
Fc 18:18
Fc 22:18
Fc 28:14
Ps 071:17
FA 03:25
|
5 pentru că Avraam, părintele tău, a ascultat de cuvântul Meu şi a păzit poruncile Mele, poveţele Mele, rânduielile Mele şi legile Mele!“ 4Rg 17:37
|
6 Şi a locuit Isaac în Gherara. |
7 Dar locuitorii acelui ţinut l-au întrebat despre Rebeca, femeia sa, şi el a zis: „Aceasta-i sora mea!“, căci s'a temut să spună: „E femeia mea“, ca nu cumva oamenii locului să-l omoare din pricina Rebecăi, pentru că era frumoasă la chip. |
8 Şi a fost că era el acolo de multă vreme, când Abimelec, regele Filistenilor, uitându-se pe fereastră, l-a văzut pe Isaac jucându-se cu Rebeca, femeia sa. |
9 Atunci l-a chemat Abimelec pe Isaac şi i-a zis: „Negreşit, e femeia ta... De ce dar ai zis: Aceasta-i sora mea?“ Şi Isaac a răspuns: „Pentru că mi-am zis: Nu cumva să fiu omorât din pricina ei“. |
10 I-a zis Abimelec: „De ce ne-ai făcut tu una ca asta? Puţin a lipsit ca vreunul din neamul meu să se fi culcat cu femeia ta, şi mare păcat ţi-ai fi făcut cu noi“. Fc 20:9
|
11 Atunci a dat Abimelec poruncă la tot poporul său, zicând: „Tot cel ce se va atinge de omul acesta şi de femeia lui va fi vinovat de moarte“. |
12 Şi a semănat Isaac în pământul acela, şi'n anul acela a cules însutit. Şi Domnul l-a binecuvântat. Mt 13:8
Mc 04:8
Lc 08:8
|
13 Şi omul a ajuns bogat şi a tot sporit până ce s'a ridicat foarte sus. |
14 Avea turme de oi, cirezi de vite şi ogoare multe, iar Filistenii au început să-l invidieze. |
15 Toate fântânile pe care le săpaseră robii tatălui său în zilele lui Avraam, părintele său, Filistenii le-au stricat şi le-au umplut cu pământ. |
16 Atunci a zis Abimelec către Isaac: „Du-te de aici, că te-ai făcut mult prea puternic pentru noi!“ |
17 Şi s'a dus Isaac de acolo, şi-a pus tabăra în valea Gherara şi a locuit aici. |
18 Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră robii lui Avraam, părintele său, şi pe care le astupaseră Filistenii după moartea lui Avraam, părintele său, şi le-a numit cu acelaşi nume cu care le numise Avraam, părintele său. Mt 01:2
|
19 Slugile lui Isaac au săpat în valea Gherara şi au aflat izvor de apă vie b. |
20 Dar păstorii din Gherara se luau la harţă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră!“ [Isaac] a numit acea fântână cu numele de Esec, din pricină că se sfădiseră pentru ea c. |
21 Ridicându-se apoi de acolo, Isaac a săpat o altă fântână, dar se certau şi pentru aceasta; şi a numit-o cu numele de Sitna d. |
22 Apoi s'a ridicat şi de aici şi a săpat o altă fântână, pentru care nu s'au mai certat; şi a numit-o cu numele de Rehobot, fiindcă-şi zicea: „Datu-ne-a Domnul acum să fim în largul nostru, iar noi vom spori pe pământ“ e. |
23 De aici s'a urcat la Beer-Şeba. |
24 În noaptea aceea i S'a arătat Domnul şi i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, părintele tău. Nu te teme, căci Eu cu tine sunt; te voi binecuvânta pe tine şi-i voi înmulţi pe urmaşii tăi, de dragul lui Avraam, părintele tău“. Fc 17:7
Ies 06:3
Is 41:10
Is 43:1
Ir 46:27
|
25 Acolo a zidit jertfelnic şi a chemat numele Domnului. Acolo şi-a întins el cortul şi acolo au săpat slugile lui Isaac o fântână. |
26 Şi au venit din Gherara la el Abimelec şi Ahuzat, fratele său de mână f, şi Ficol, căpetenia oştirii sale. Fc 21:22
|
27 Isaac le-a zis: „De ce-aţi venit voi la mine, de vreme ce m'aţi urât şi m'aţi alungat de la voi?“ |
28 Iar ei au zis: „Am văzut limpede că Domnul e cu tine şi ne-am zis: Să facem un jurământ între noi şi tine şi să'ncheiem cu tine legământ: |
29 tu nu ne vei face nici un rău, aşa cum noi nu ne-am atins de tine – şi aşa cum ţi-am făcut ţie numai bine şi te-am lăsat să pleci în pace. Tu eşti acum binecuvântatul Domnului“. |
30 Atunci el le-a făcut ospăţ, iar ei au mâncat şi au băut. |
31 Sculându-se apoi a doua zi de dimineaţă, s'au jurat unul altuia. Şi le-a dat drumul Isaac, iar ei s'au dus de la dânsul cu pace. |
32 Şi a fost că tot în ziua aceea au venit slugile lui Isaac şi i-au adus veste despre fântâna pe care o săpaseră şi au zis: „Am găsit apă!“ |
33 Iar el a numit-o Şibeea g. Iată de ce şi cetatea se cheamă Beer-Şeba h, până'n ziua de astăzi. Fc 21:31
|
34 Iar Esau era de patruzeci de ani când şi-a luat două femei: pe Iudit, fata lui Beeri Heteul, şi pe Basemata, fata lui Elon Heteul. Fc 36:2-3
|
35 Dar pentru Isaac şi Rebeca ele erau prilej de amărăciune i. |
1 Şi a fost că după ce Isaac a îmbătrânit şi ochii săi într'atât slăbiseră, încât nu mai puteau să vadă, l-a chemat pe Esau, fiul său cel mai mare, şi i-a zis: „Fiul meu!“ Acela a zis: „Iată-mă!“ Fc 48:10
1Rg 03:2
Ecc 12:2
|
2 Iar el a zis: „Iată, eu am îmbătrânit şi ziua morţii mele n'o ştiu. |
3 Ia-ţi dar uneltele tale, tolba şi arcul, şi ieşi la câmp şi vânează-mi ceva vânat; |
4 să-mi faci mâncare cum îmi place mie, şi adu-mi să mănânc, pentru ca sufletul meu să te binecuvinteze până nu mor“ a. |
5 Rebeca însă a ascultat ce i-a spus Isaac lui Esau, fiul său. Aşadar, când Esau s'a dus la câmp să vâneze ceva pentru tatăl său, |
6 Rebeca a zis către Iacob, fiul cel mai mic: „Iată, eu l-am auzit pe tatăl tău grăind cu Esau, fratele tău, şi zicându-i: Adu-mi vânat şi fă-mi o mâncare să mănânc b şi să te binecuvintez în faţa Domnului înainte ca eu să mor. |
8 Acum dar, fiul meu, ascultă ce-am să-ţi poruncesc: |
9 Du-te la turmă, adu-mi de acolo doi iezi fragezi şi frumoşi, şi voi face din ei mâncare cum îi place tatălui tău; |
10 iar tu i-o vei duce tatălui tău şi el va mânca, pentru ca tatăl tău să te binecuvinteze înainte de a muri“. |
11 Iacob însă a zis către Rebeca, mama sa: „Esau, fratele meu, e om păros, iar eu n'am păr. Fc 25:25
|
12 Nu cumva tatăl meu să mă pipăie, şi atunci voi fi în ochii lui ca un înşelător, şi'n loc de binecuvântare voi atrage asupră-mi blestem“. |
13 Maică-sa i-a zis: „Fie blestemul acela asupra mea, fiul meu; tu numai ascultă de vorba mea şi du-te şi adu-mi-i!“ |
14 Atunci el s'a dus şi a luat iezii şi i-a adus mamei sale, iar maică-sa a gătit mâncare cum îi plăcea tatălui lui. |
15 Rebeca a luat apoi haina lui Esau, fiul ei mai mare, cea mai frumoasă pe care o avea în casa ei, şi l-a îmbrăcat pe Iacob, fiul ei cel mai mic; |
16 iar cu pieile iezilor i-a înfăşurat braţele şi părţile goale ale gâtului. |
17 Apoi a pus în mâinile lui Iacob, fiul ei, mâncarea şi pâinea pe care le pregătise, |
18 iar acesta a intrat la tatăl său şi a zis: „Tată!“ Acela a răspuns: „Iată-mă! Cine eşti tu, fiule?“ |
19 Iacob i-a zis tatălui său: „Eu sunt, Esau, întâiul-tău-născut. Am făcut aşa cum mi-ai spus; scoală-te, aşază-te şi mănâncă din vânatul meu, ca să mă binecuvinteze sufletul tău!“ |
20 Zis-a Isaac către fiul său: „Cum de l-ai găsit aşa repede, fiule?“ Iar acesta i-a zis: „Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte“. |
21 Şi Isaac i-a zis lui Iacob: „Apropie-te să te pipăi, fiule, ca să ştiu dacă tu eşti fiul meu Esau, ori nu“. |
22 Şi s'a apropiat Iacob de Isaac, tatăl său, iar acesta l-a pipăit şi a zis: „Glasul este glasul lui Iacob, dar mâinile sunt mâinile lui Esau...“. |
23 Dar nu l-a cunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase ca mâinile fratelui său Esau; şi l-a binecuvântat. |
24 Şi a zis: „Eşti tu oare fiul meu Esau?...“. Şi acela a răspuns: „Eu sunt“. |
25 El [Isaac] a zis: „Adu-mi-l aproape, ca să mănânc din vânatul tău, fiule, şi să te binecuvinteze sufletul meu!“ Şi i-a adus şi a mâncat; apoi i-a adus vin şi a băut. |
26 Şi i-a zis Isaac, tatăl său: „Apropie-te, fiule, şi sărută-mă!“ |
27 El s'a apropiat şi l-a sărutat. Şi când a simţit [Isaac] mirosul hainei lui, l-a binecuvântat, zicând: „Iată, mirosul fiului meu e ca mirosul unei ţarine bogate, pe care-a binecuvântat-o Domnul. Sir 03:9
Evr 11:20
|
28 Din roua cerului şi din grăsimea pământului să-ţi dea Dumnezeu belşug de grâu şi de vin. Dt 33:13
Sir 44:26
|
29 Slujească ţie popoarele, închine-se căpeteniile înaintea ta; stăpân să fii peste fraţii tăi, închine-se ţie feciorii mamei tale; blestemat să fie cel ce te va blestema, binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta!“ Nm 22:6
Nm 24:9
|
30 Şi a fost că de cum a isprăvit Isaac de binecuvântat pe Iacob, fiul său, şi'n timp ce Iacob de-abia ieşise de la faţa tatălui său, Isaac, a venit Esau, fratele lui, de la vânătoare. |
31 Afăcut şi el mâncare şi i-a adus-o tatălui său. Şi a zis către tatăl său: „Ridică-se părintele meu şi să mănânce din vânatul fiului său ca să mă binecuvinteze sufletul tău!“ |
32 Iar Isaac, tatăl său, i-a zis: „Cine eşti tu?...“. El a zis: „Eu sunt Esau, fiul-tău-cel-întâi-născut“. |
33 Atunci Isaac s'a cutremurat foarte, cu mare cutremur s'a cutremurat şi a zis: „Atunci, cine-i acela care-a prins pentru mine vânat şi mi l-a adus? iar eu am mâncat din toate înainte ca tu să fi venit, şi l-am binecuvântat; şi binecuvântat va fi“. |
34 Iar Esau, auzind cuvintele tatălui său Isaac, a strigat cu glas mare şi amar clocotitor şi i-a zis tatălui său: „Binecuvintează-mă, tată, şi pe mine!“ Evr 12:17
|
35 Acesta i-a zis: „Fratele tău a venit cu înşelăciune şi ţi-a luat binecuvântarea“. |
36 Iar el [Esau] a zis: „Pe drept cuvânt este el numit cu numele de Iacob, că de două ori m'a înşelat: mi-a răpit dreptul de'ntâi-născut, iar acum mi-a răpit binecuvântarea“ c. Apoi a zis Esau către tatăl său: „Tată, nu mi-ai păstrat şi mie o binecuvântare?“ Fc 25:33
Evr 12:16
|
37 Răspuns-a Isaac şi i-a zis lui Esau: „Iată, stăpân l-am făcut peste tine, şi pe toţi fraţii săi i-am făcut slugile lui; cu grâu şi cu vin l-am dăruit. De-acum cu tine ce voi face, fiule?“ |
38 Şi a zis Esau către tatăl său: „Oare numai o binecuvântare ai tu, tată? Binecuvintează-mă, tată, şi pe mine!“ Şi cum Isaac tăcea, Esau şi-a ridicat glasul şi a plâns. Evr 12:17
|
39 Şi răspunzând Isaac, tatăl său, i-a zis: „Iată, departe de grăsimea pământului îţi va fi sălaşul, şi departe de roua ce cade din cer; Evr 11:20
|
40 din sabia ta vei trăi şi fratelui tău îi vei sluji; dar va veni vremea când te vei ridica şi vei sfărâma jugul său de pe grumazul tău“ d. 4Rg 08:20
2Par 21:8
|
41 Şi-l ura Esau pe Iacob din pricina binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său; şi a zis Esau în cugetul său: „Numa' să se apropie zilele pentru jelirea tatălui meu, ca să-l ucid pe Iacob, fratele meu!“ |
42 Dar cuvintele lui Esau, fiul cel mai mare, i-au fost spuse Rebecăi, iar ea a trimis şi l-a chemat pe Iacob, fiul ei cel mai mic, şi i-a zis: „Iată că fratele tău Esau vrea să se răzbune pe tine omorându-te. |
43 Acum dar, fiule, ascultă la vorba mea: Sus!, fugi în Mesopotamia, la fratele meu Laban, în Haran, |
44 şi stai la el câtva timp, până ce mânia fratelui tău se va potoli, |
45 până ce supărarea fratelui tău nu va mai fi asupră-ţi şi el va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimite şi te voi lua de acolo. De ce să rămân eu fără voi amândoi într'o singură zi?“ e |
46 Apoi Rebeca a zis către Isaac: „Scârbită sunt de viaţa mea, din pricina fetelor Heteilor. Dacă Iacob îşi ia şi el o femeie dintre fetele acestui ţinut, atunci la ce să mai trăiesc?...“. |
1 Atunci Isaac l-a chemat pe Iacob, l-a binecuvântat şi i-a poruncit, zicând: „Tu nu-ţi veilua femeie dintre fetele Canaaneenilor; Fc 24:3
|
2 scoală-teşi mergi în Mesopotamia, în casa lui Batuel, tatăl mamei tale, şi acolo ia-ţi femeie dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale; |
3 iar Dumnezeul meu să te binecuvinteze şi roditor să te facă, şi să te înmulţească, şi tu vei fi întru adunare de neamuri; |
4 să-ţi dea binecuvântarea lui Avraam, părintele meu, ţie şi urmaşilor tăi de după tine, ca să stăpâneşti pământul pribegirilor a tale, pe care Dumnezeu i l-a dat lui Avraam!“ |
5 Şi'n felul acesta l-a trimis Isaac pe Iacob, iar acesta s'a dus în Mesopotamia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul şi fratele Rebecăi, mama lui Iacob şi a lui Esau. |
6 Iar dacă Esau a văzut că Isaac l-a binecuvântat pe Iacob şi l-a trimis în Mesopotamia să-şi ia femeie de acolo, că binecuvântându-l i-a poruncit, zicând: „Tu nu-ţi vei lua femeie dintre fetele Canaaneenilor“, |
7 şi că Iacob, ascultându-i pe tatăl său şi pe mama sa, s'a dus în Mesopotamia, Sol 10:10
|
8 şi înţelegând Esau că fetele Canaaneenilor nu-i sunt pe plac lui Isaac, tatăl său, |
9 s'a dus la Ismael şi, pe lângă cele două femei ale sale, şi-a luat-o şi pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, şi sora lui Nebaiot. |
10 Iar Iacob, ieşind din Beer-Şeba, s'a dus la Haran. |
11 Ajungând însă într'un oarecare loc, a rămas acolo pentru noapte, căci asfinţise soarele. Şi luând una din pietrele locului şi punându-şi-o căpătâi, s'a culcat în locul acela. |
12 Şi a avut un vis b. Iată, o scară era sprijinită pe pământ, al cărei vârf atingea cerul; iar îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe ea. In 01:51
|
13 Şi iată că Domnul stătea drept în vârful ei şi a zis: „Nu-ţi fie teamă! Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, părintele tău, şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care dormi ţi-l voi da ţie şi urmaşilor tăi. Ies 06:3
|
14 Urmaşii tăi vor fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus şi la răsărit, la miazănoapte şi la miazăzi, şi'ntru tine se vor binecuvânta toate neamurile c pământului, şi'ntru urmaşii tăi. Fc 12:3
Fc 26:4
Fc 32:12
Dt 12:20
Dt 19:8
Ir 33:22
Lc 13:29
|
15 Iată, Eu cu tine sunt şi te voi păzi oriunde vei merge; te voi întoarce în ţara aceasta şi nu te voi părăsi până nu voi plini toate câte ţi-am spus“. Ies 43:2
Evr 13:5
|
16 Iar când s'a trezit din somn, Iacob a zis: „Într'adevăr, Domnul este în locul acesta, şi eu n'am ştiut-o!“ |
17 Şi s'a'nspăimântat şi a zis: „Cât e de înfricoşător locul acesta!; el nu-i altceva decât casa lui Dumnezeu; aceasta e poarta cerului!“ |
18 Iacob s'a sculat dis-de-dimineaţă, a luat piatra din care-şi făcuse căpătâi, a pus-o stâlp şi a turnat pe vârful ei untdelemn. Fc 31:13
Fc 35:14
|
19 Şi a numit Iacob locul acela cu numele de Betel d; dar la'nceput cetatea aceea se numea Luz. Fc 35:6
Fc 35:15
Jd 01:23
|
20 Şi a făcut Iacob o făgăduinţă, zicând: „De va fi Domnul Dumnezeu cu mine şi mă va păzi în calea aceasta pe care merg, de-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac Pr 30:8
1Tim 06:8
|
21 şi de mă voi întoarce sănătos la casa tatălui meu, atunci El, Domnul, va fi Dumnezeul meu, |
22 iar piatra aceasta, pe care am pus-o stâlp, va fi pentru mine casă a lui Dumnezeu, şi din toate câte-mi vei da Tu mie Îţi voi da zeciuială“. Fc 35:14
Am 04:4
|
1 Şi pornind Iacob din nou la drum, a mers în ţara Răsăritului, către Laban, fiul lui Batuel Arameul şi fratele Rebecăi, mama lui Iacob şi a lui Esau. |
2 Şi s'a uitat, şi iată'n câmp o fântână a; iar lângă ea, trei turme de oi în odihnă, căci din fântâna aceea se adăpau turmele; iar pe gura fântânii era o piatră mare. |
3 Când se adunau acolo toate turmele, [ciobanii] prăvăleau piatra de pe gura fântânii şi adăpau oile, apoi puneau iarăşi piatra la locul ei pe gura fântânii. |
4 Şi le-a zis Iacob: „Fraţilor, de unde sunteţi?“ Iar ei au zis: „Suntem din Haran“. |
5 Şi el le-a zis: „Îl cunoaşteţi voi pe Laban, feciorul lui Nahor?“ Răspuns-au aceia: „Îl cunoaştem“. |
6 Zis-a iarăşi Iacob: „E sănătos?“ Şi ei au zis: „Sănătos... Iată că Rahela, fata lui, vine cu oile b“. |
7 Zis-a Iacob către ei: „Mai e mult din zi şi încă nu-i vremea să se adune turmele; adăpaţi oile şi duceţi-vă să le paşteţi“. |
8 Iar ei au zis: „N'o putem face până nu se adună toţi păstorii c; atunci prăvălim piatra de pe gura fântânii şi adăpăm oile“. |
9 Încă nu-şi isprăvise el vorba cu ei, când a sosit Rahela, fiica lui Laban, cu oile tatălui său, căci ea păştea oile tatălui său. |
10 Şi a fost că dac'a văzut-o Iacob pe Rahela, fiica lui Laban, fratele mamei sale, şi oile lui Laban, fratele mamei sale, s'a apropiat Iacob şi a prăvălit piatra de pe gura fântânii şi a adăpat oile lui Laban, fratele mamei sale. |
11 Şi a sărutat-o Iacob pe Rahela şi şi-a ridicat glasul şi a plâns. |
12 Apoi i-a spus Rahelei că el e frate d cu tatăl ei şi că-i fiul Rebecăi; iar ea a alergat şi i le-a spus tatălui ei. |
13 Şi a fost că de'ndată ce a auzit Laban de numele lui Iacob, fiul surorii sale, a alergat în întâmpinarea lui şi, îmbrăţişându-l, l-a sărutat şi l-a adus în casa sa. Acesta i-a povestit lui Laban totul, |
14 iar Laban i-a zis: „Tu eşti din oasele mele şi din carnea mea“. Şi a stat [Iacob] la el o lună de zile. Jd 09:2
2Rg 05:1
2Rg 19:12
|
15 Atunci Laban a zis către Iacob: „Îmi vei sluji oare pe degeaba pentru că-mi eşti rudă?... Spune-mi, care-ţi va fi simbria?“ Fc 30:28
|
16 Laban însă avea două fete: pe cea mai mare o chema Lia, iar pe cea mai mică o chema Rahela. |
17 Dar Lia avea ochii suferinzi, în timp ce Rahela era bine alcătuită şi plăcută la chip. |
18 Iacob însă o îndrăgise pe Rahela şi a zis: „Îţi voi sluji şapte ani pentru Rahela, fiica ta cea mai mică“. |
19 Laban i-a zis: „Mai bine s'o dau după tine decât s'o dau după alt bărbat. Rămâi la mine!“ |
20 Şi a slujit Iacob pentru Rahela şapte ani; şi i s'au părut a fi doar câteva zile, pentru că o iubea. Os 12:13
|
21 Apoi a zis Iacob către Laban: „Zilele mi s'au împlinit; dă-mi femeia, ca să intru la ea“. |
22 Atunci i-a adunat Laban pe toţi oamenii locului şi a făcut ospăţ e. |
23 Şi dacă s'a făcut seară, Laban a luat-o pe fiica sa Lia şi i-a dus-o lui Iacob; iar Iacob a intrat la ea. |
24 Laban a dat-o pe roaba sa Zilpa ca roabă fiicei sale Lia. |
25 Dar când s'a făcut ziuă, iată că era Lia!... f Şi a zis Iacob către Laban: „Ce e asta? Ce mi-ai făcut? Nu ţi-am slujit eu oare pentru Rahela? De ce m'ai înşelat?“ |
26 Răspuns-a Laban: „Prin părţile noastre nu se pomeneşte s'o dăm pe fata cea mai mică înaintea celei mai mari. |
27 Du până la capăt săptămâna acesteia; şi ţi-o voi da şi pe cealaltă, în schimbul slujbei cu care mă vei sluji încă şapte ani!“ |
28 Dar Iacob a făcut aşa: A împlinit săptămâna acesteia, iar Laban i-a dat-o pe Rahela, fiica sa, de femeie. |
29 Laban a dat-o pe roaba sa Bilha ca roabă fiicei sale Rahela. |
30 Şi a intrat [Iacob] la Rahela; şi a iubit-o pe Rahela mai mult decât pe Lia. Şi i-a mai slujit [lui Laban] încă şapte ani. Dt 21:15
|
31 Dar văzând Domnul că Lia nu era iubită g, i-a deschis putinţa de a naşte; Rahela însă era stearpă. Rut 04:11
|
32 Lia a zămislit şi i-a născut lui Iacob un fiu, căruia i-a pus numele Ruben, zicând: „Privit-a h Domnul la umilirea mea; mă va iubi de-acum bărbatul meu“. |
33 Lia a zămislit din nou şi i-a născut lui Iacob un al doilea fiu şi a zis: „Auzit-a Domnul că nu sunt iubită şi mi l-a dat şi pe acesta“. Şi i-a pus numele Simeon i. |
34 Şi iarăşi a zămislit şi a născut un fiu şi a zis: „De-acum se va lipi de mine bărbatul meu, căci i-am născut trei fii“. De aceea i-a pus acestuia numele Levi j. |
35 Şi din nou a zămislit şi a născut un fiu şi a zis: „De data aceasta Îl voi lăuda pe Domnul!“ De aceea i-a pus numele Iuda k. Apoi a încetat să nască. Mt 01:2
Lc 03:33
|
1 Iar Rahela, văzând că ea nu i-a născut lui Iacob nici un fiu, a prins a o invidia pe soră-sa şi i-a zis lui Iacob: „Dă-mi copii, că de nu, mor!...“. |
2 Dar Iacob, aprinzându-se de mânie asupra Rahelei, i-a zis: „Sunt eu oare în locul lui Dumnezeu, Cel ce ţi-a stârpit rodul pântecelui?“ a |
3 Atunci Rahela a zis către Iacob: „Iat-o pe roaba mea Bilha; intră la ea, şi ea va naşte pe genunchii mei şi printr'însa voi avea şi eu copii“. |
4 Şi i-a dat-o pe Bilha, roaba sa, de femeie, şi Iacob a intrat la ea. |
5 Iar Bilha, roaba Rahelei, a zămislit şi i-a născut lui Iacob un fiu. |
6 Atunci Rahela a zis: „Dumnezeu mi-a făcut dreptate; a ascultat şi de glasul meu şi mi-a dat un fiu“. De aceea i-a pus numele Dan b. |
7 Bilha, roaba Rahelei, a zămislit din nou şi i-a născut lui Iacob un al doilea fiu; |
8 iar Rahela a zis: „Ajutatu-m'a Dumnezeu în lupta ce-am luptat cu sora mea, şi am biruit!“ Şi i-a pus numele Neftali c. |
9 Lia însă, văzând că a încetat să nască, a luat-o pe roaba sa Zilpa şi i-a dat-o lui Iacob de femeie. |
10 Iacob a intrat la ea, iar Zilpa, roaba Liei, i-a născut lui Iacob un fiu. |
11 Atunci a zis Lia: „Cu noroc!“ Şi i-a pus numele Gad d. |
12 Apoi iarăşi a zămislit Zilpa, roaba Liei, şi i-a născut lui Iacob un fiu. |
13 Şi a zis Lia: „Ferice de mine, că mă vor ferici femeile!“ Şi i-a pus numele Aşer e. Lc 01:48
|
14 Iar la vremea seceratului grâului s'a dus Ruben şi a găsit în ţarină mandragore f şi i le-a adus Liei, mama sa. Atunci Rahela a zis către Lia: „Dă-mi din mandragorele fiului tău!“ |
15 Dar Lia a zis: „Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul? vrei acum să iei şi mandragorele fiului meu?“ Rahela a zis: „Dacă-i pe-aşa, să se culce el cu tine în noaptea aceasta, în schimbul mandragorelor fiului tău!“ |
16 În timp ce Iacob venea seara de la câmp, i-a ieşit Lia înainte şi i-a zis: „La mine ai să intri astăzi, că te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu!“ Şi'n noaptea aceea s'a culcat cu ea. |
17 Şi a ascultat-o Dumnezeu pe Lia; ea a zămislit şi i-a născut lui Iacob un al cincilea fiu. |
18 Atunci a zis Lia: „M'a răsplătit Dumnezeu pentru că bărbatului meu i-am dat-o pe roaba mea“. Şi i-a pus copilului numele Isahar, adică Răsplată. |
19 Apoi Lia a mai zămislit o dată şi i-a născut lui Iacob un al şaselea fiu. |
20 Şi a zis Lia: „Bună-i dăruirea cu care m'a dăruit pe mine Dumnezeu; la mine va locui de-acum bărbatul meu, că i-am născut şase feciori“. Şi i-a pus copilului numele Zabulon g. |
21 După aceea Lia a mai născut o fată şi i-a pus numele Dina h. |
22 Dar Dumnezeu şi-a adus aminte de Rahela; a ascultat-o Dumnezeu şi i-a deschis pântecele. Fc 25:21
1Rg 01:19
|
23 Ea a zămislit şi i-a născut lui Iacob un fiu. Şi a zis Rahela: „Ridicat-a Dumnezeu ocara de la mine!“ |
24 Şi i-a pus copilului numele Iosif, zicând: „Să-mi adauge Dumnezeu încă un fecior!“ i |
25 Iar după ce l-a născut Rahela pe Iosif, Iacob a zis către Laban: „Lasă-mă să plec, să mă duc la mine, în patria mea. |
26 Dă-mi femeile mele şi pe copiii mei, pentru care ţi-am slujit, ca să mă duc; că tu ştii slujba pe care ţi-am făcut-o“. |
27 Laban însă i-a zis: „Dac'am aflat eu har în faţa ta... j am cunoscut eu prin semne că Dumnezeu m'a binecuvântat prin venirea ta. |
28 Spune-mi ce simbrie vrei, şi ţi-o voi da!“ Fc 29:15
|
29 Iar Iacob i-a zis: „Tu ştii cum ţi-am slujit şi cum sunt vitele tale prin purtarea mea de grijă; Fc 31:38-40
|
30 că puţinul pe care-l aveai pân'a fi venit eu s'a înmulţit peste măsură: cu fiece pas al meu te-a binecuvântat Domnul. Dar acum, când oare am să lucrez eu şi pentru casa mea?“ |
31 Laban i-a zis: „Ce să-ţi dau?“ Iar Iacob i-a zis: „Nu-mi vei da nimic; de vei face însă ce-ţi voi spune eu, am să mai pasc oile tale, şi-am să le păzesc k. |
32 Să treacă astăzi toate oile tale prin faţa noastră şi eu voi alege din ele toată oaia seină l între miei şi tot ce e tărcat şi pestriţ între capre: asta va fi simbria mea; Fc 31:8
|
33 iar cinstea mea m se va vădi în ziua de mâine, că aceasta-i simbria mea de la tine; tot ce nu va fi pestriţ sau tărcat între capre şi tot ce nu va fi sein între oi se va socoti că le-am furat“ n. |
34 „Bine, i-a zis Laban, să fie cum zici tu!“ |
35 Şi'n ziua aceea a pus de-o parte ţapii cei pestriţi şi pe cei tărcaţi şi toate caprele pestriţe şi pe cele tărcate – şi toate câte aveau pe ele alb – şi tot ce era sein între oi, şi le-a dat în seama fiilor săi o. |
36 Şi a hotărât ca depărtarea dintre ele şi Iacob să fie cale de trei zile. Iar Iacob a urmat să pască celelalte oi ale lui Laban. |
37 Iacob şi-a făcut rost de nuiele verzi de plop, de migdal şi de paltin, şi a crestat pe ele dungi albe, scoţând la iveală albul care era în nuiele, |
38 şi nuielele astfel crestate le-a pus în jgheaburile de adăpat, pentru ca oile, venind să bea, să bea în faţa nuielelor din adăpători |
39 şi să zămislească oile după cum erau nuielele p; şi fătau oile miei tărcaţi şi dungaţi şi brumării. Fc 31:8
|
40 Iacob alegea mieii de-o parte şi-şi punea animalele cu faţa spre ce era pestriţ şi spre tot ce era negru în turmele lui Laban q; dar turmele sale le ţinea osebite şi nu le amesteca cu oile lui Laban. |
41 Pe lângă aceasta, de fiecare dată când se'mperecheau oile cele viguroase, Iacob le punea sub ochi nuiele pestriţe în adăpători, pentru ca ele să zămislească după cum erau nuielele; |
42 dar când zămisleau cele slăbuţe, nu le punea, aşa încât cele slăbuţe i se cuveneau lui Laban, iar cele ce i se cuveneau lui Iacob erau viguroase. |
43 Şi aşa s'a îmbogăţit omul, foarte s'a îmbogăţit, peste măsură; şi avea mulţime de vite mărunte şi vite mari, roabe şi robi, cămile şi asini. Fc 24:35
|
1 Lui Iacob însă i-au venit la ureche vorbele fiilor lui Laban, care ziceau: „Iacob a luat tot ce era al tatălui nostru, şi din cele ale tatălui nostru şi-a făcut el tot belşugul acesta...“. |
2 Şi uitându-se Iacob la faţa lui Laban, iată că acesta îl privea cu alţi ochi decât mai ieri şi alaltăieri. |
3 Atunci Domnul a zis către Iacob: „Întoarce-te în ţara părinţilor tăi, la neamurile tale, şi Eu voi fi cu tine!“ Fc 32:9
|
4 Trimiţând deci Iacob, le-a chemat pe Rahela şi pe Lia la câmp, unde erau turmele |
5 şi le-a zis: „Văd eu pe faţa tatălui vostru că el mă priveşte altfel decât mai ieri şi alaltăieri; dar Dumnezeul tatălui meu era cu mine. |
6 Voi înşivă ştiţi că eu l-am slujit pe tatăl vostru cu toată inima; |
7 dar tatăl vostru m'a înşelat şi de zece ori mi-a schimbat simbria; Dumnezeu însă nu i-a îngăduit să-mi facă rău: Sol 10:11
|
8 când el zicea: Cele pestriţe să-ţi fie simbria!, toate oile fătau miei pestriţi; iar când zicea: Cele vărgate să-ţi fie simbria!, atunci toate oile fătau miei vărgaţi. Fc 30:32
Fc 30:39
|
9 Şi aşa a luat Dumnezeu toate vitele de la tatăl vostru şi mi le-a dat mie. |
10 Şi a fost că odată, la vremea când intrau oile'n călduri, mi-am ridicat ochii şi am văzut în vis: şi iată că ţapii şi berbecii care săreau pe capre şi pe oi erau vărgaţi şi bălţaţi şi cenuşii. |
11 Iar îngerul Domnului mi-a grăit în vis: – Iacobe! Şi eu am răspuns: – Ce este? Fc 46:2
|
12 Zis-a El: – „Ridică-ţi ochii şi vezi: toţi ţapii şi berbecii care sar pe capre şi pe oi sunt vărgaţi şi bălţaţi şi cenuşii; căci Eu am văzut tot ce ţi-a făcut ţie Laban. |
13 Eu sunt Dumnezeul Cel ce ţi s'a arătat în Betel, unde Mi-ai turnat untdelemn pe stâlp şi unde Mi-ai făcut făgăduinţă. Acum ridică-te deci, ieşi din ţara aceasta şi mergi în ţara ta de naştere, şi Eu voi fi cu tine“. Fc 28:18
Fc 35:1
|
14 Atunci Lia şi Rahela i-au răspuns şi i-au zis: „Mai avem noi oare parte de moştenire în casa tatălui nostru? |
15 Oare n'am fost noi socotite de el ca nişte străine?: că ne-a vândut a şi cu banii noştri s'a ghiftuit. |
16 Ca atare, toată averea pe care Dumnezeu a luat-o de la tatăl nostru este a noastră şi a copiilor noştri. Fă dar acum tot ce ţi-a spus ţie Domnul!“ |
17 Atunci s'a sculat Iacob şi şi-a urcat copiii şi femeile pe cămile, |
18 şi-a strâns toate turmele şi toate bunurile – toată bogăţia pe care o agonisise în Mesopotamia – ca să meargă la Isaac, tatăl său, în ţara Canaanului. |
19 Dar în timp ce Laban era plecat să-şi tundă oile, Rahela a furat idolii b tatălui său. Jd 17:5
1Rg 19:13
|
20 Deci Iacob l-a păcălit pe Laban Arameul prin aceea că nu i-a spus că vrea să plece, |
21 ci a fugit cu toate câte avea; şi trecând Eufratul, s'a îndreptat spre muntele Galaad. |
22 Dar a treia zi i s'a dat de ştire lui Laban Arameul că Iacob a fugit. |
23 Atunci, luând Laban cu sine pe toţi casnicii c săi, a alergat după el cale de şapte zile şi l-a ajuns la muntele Galaad. |
24 Dar Dumnezeu a venit la Laban Arameul noaptea în vis şi i-a zis: „Fereşte-te să vorbeşti cu Iacob ceva de rău“. |
25 Şi l-a ajuns Laban pe Iacob. Iacob însă îşi aşezase cortul pe munte; şi tot pe muntele Galaad şi l-a aşezat şi Laban împreună cu casnicii săi. |
26 Laban i-a zis lui Iacob: „Ce-ai făcut? De ce-ai fugit pe ascuns şi m'ai jefuit şi mi-ai luat fetele ca şi cum le-ai fi robit cu sabia? |
27 Că dacă mi-ai fi spus, ne-am fi despărţit în veselie şi'n cântări de timpane şi ţitere. |
28 Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fetele! Te-ai purtat ca un smintit. |
29 Şi acum, în puterea mea e să-ţi fac rău; dar Dumnezeul tatălui tău mi-a vorbit ieri, zicându-mi: Fereşte-te să vorbeşti cu Iacob ceva de rău!... d |
30 Să zicem însă c'ai plecat fiindcă-ţi era dor de casa tatălui tău; dar de ce, atunci, mi-ai furat dumnezeii?...“. Jd 18:24
|
31 Iacob a răspuns şi i-a zis lui Laban: „De temut mi-a fost teamă, zicându-mi că nu cumva să-ţi iei fetele de la mine, şi toate câte am. |
32 Caută: de vei găsi la mine ceva din ce-i al tău, ia-ţi-l!“ Şi n'au găsit la el nimic. Şi i-a zis Iacob: „Cât despre dumnezeii tăi: la cine-i vei afla, acela nu va trăi, aici, în faţa casnicilor noştri!“... Iacob însă nu ştia că Rahela, femeia sa, îi furase. Fc 44:9
|
33 Laban a intrat atunci în cortul Liei şi nu i-a găsit. Şi a ieşit din cortul Liei şi a căutat în cortul lui Iacob şi'n cortul celor două roabe, dar n'a găsit nimic. A intrat apoi şi în cortul Rahelei. |
34 Rahela însă luase idolii şi-i pusese sub samarul cămilei şi şedea deasupra lor. Şi a scotocit Laban prin tot cortul Rahelei, dar n'a găsit nimic. |
35 Iar ea a zis către tatăl său: „Stăpâne, să nu te superi că nu pot să mă ridic în faţa ta, fiindcă tocmai acum se întâmplă să am necazul obişnuit al femeilor“ e. Şi mai scotocind Laban prin cort, tot n'a găsit idolii. |
36 Atunci s'a mâniat Iacob şi s'a plâns împotriva lui Laban. Şi începând a grăi, Iacob a zis către Laban: „Care-i vina mea şi care mi-i păcatul, de te-ai luat după mine |
37 şi mi-ai răscolit toate lucrurile? Ce-ai găsit tu aici din lucrurile casei tale?: Pune-le aici, înaintea casnicilor tăi şi-a casnicilor mei, şi să judece ei între mine şi tine! |
38 Iată, de douăzeci de ani sunt cu tine: oile tale şi caprele tale n'au lepădat, berbecii oilor tale nu ţi i-am mâncat, |
39 vite sfâşiate de fiare nu ţi-am adus f, că eu de la mine am plătit şi tu din mâna mea ai cerut ce se furase ziua şi ce se furase noaptea. Ies 22:12
|
40 Ăsta am fost eu: mistuit de căldură ziua, de frig noaptea, somnul nu s'a lipit de ochii mei! |
41 Aşa mi-au fost mie cei douăzeci de ani în casa ta: Paisprezece ani ţi-am slujit pentru cele două fete ale tale şi şase ani pentru vitele tale; iar tu, tu de zece ori g mi-ai schimbat simbria. |
42 De n'ar fi fost cu mine Dumnezeul părintelui meu Avraam şi Frica lui Isaac h, tu m'ai trimite acum cu mâinile goale. Dumnezeu însă mi-a văzut umilirea şi a văzut munca mâinilor mele şi te-a mustrat pe tine ieri“. Sol 10:11
|
43 Răspuns-a Laban şi a zis către Iacob: „Aceste fete sunt fetele mele, aceşti copii sunt copiii mei, aceste vite sunt vitele mele, şi toate câte le vezi sunt ale mele şi ale fetelor mele. Ce pot face eu astăzi pentru ele şi pentru copiii pe care ele i-au născut? |
44 Ştii ce? Hai să facem acum noi amândoi un legământ, eu şi tu, şi să fie el mărturie între mine şi tine!“ i. Iar Iacob i-a zis: „Iată, nu e nimeni cu noi; dar să ştii că Dumnezeu este martor între mine şi tine“ j. |
45 Şi a luat Iacob o piatră şi a pus-o stâlp. |
46 Apoi a zis Iacob către casnicii săi: „Adunaţi pietre!“ Şi au adunat pietre şi au făcut o movilă; şi au mâncat şi au băut acolo pe movilă. Apoi a zis Laban către dânsul: „De astăzi, movila aceasta e mărturie între mine şi tine“. |
47 Şi Laban a numit-o Iegar-Sahaduta, Movila Mărturiei, iar Iacob a numit-o Galaad, Movila Martorului k. |
48 Laban i-a zis lui Iacob: „Iată, movila aceasta şi stâlpul de faţă pe care l-am pus astăzi între mine şi tine: mărturie ne este movila aceasta, mărturie ne este stâlpul de faţă“. De aceea i s'a pus numele Galaad, Movila-care-mărturiseşte, Ios 24:27
|
49 care însă a fost numită şi Miţpa, adică Veghe, pentru că el a zis: „Fiindcă ne vom despărţi unul de altul, vegheze Dumnezeu între noi! |
50 De te vei purta rău cu fetele mele, sau dacă pe lângă fetele mele îţi vei lua şi alte femei, vezi că, chiar dacă nu-i nimeni cu noi, între noi e martor Dumnezeu!“ |
51 Şi i-a mai spus Laban lui Iacob: „Iată, movila aceasta şi stâlpul de faţă ne sunt mărturie că de la această movilă eu nu voi trece spre tine şi nici tu nu vei trece spre mine cu gând rău. |
52 Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Nahor l, El să judece între noi!“ Iar Iacob s'a jurat pe Frica tatălui său Isaac m. |
53 Şi a'njunghiat Iacob jertfă pe munte şi i-a chemat pe casnicii săi şi au mâncat şi au băut şi au dormit în munte. |
54 Iar a doua zi s'a sculat Laban dis-de-dimineaţă, şi-a sărutat nepoţii şi fetele şi i-a binecuvântat. Şi pornindu-se Laban înapoi, s'a întors la vatra sa n. |
1 Iar Iacob s'a dus în drumul său. Şi cătând el cu ochii, a văzut oştirea lui Dumnezeu adunată'ntr'o tabără; şi îngerii lui Dumnezeu i-au ieşit în întâmpinare. Ps 033:7
Lc 02:13
|
2 Şi dacă i-a văzut Iacob, a zis: „Asta-i tabăra lui Dumnezeu!“ Şi i-a pus acelui loc numele Mahanaim, adică Două-tabere a. |
3 Iar Iacob a trimis înaintea lui nişte soli la Esau, fratele său, în ţinutul Seir din ţara Edomului, Fc 36:8
|
4 şi le-a poruncit, zicând: „Iată cum veţi vorbi către domnul meu Esau: Aşa grăieşte robul tău Iacob: Am locuit împreună cu Laban şi am zăbovit la el până acum. |
5 Am boi şi asini, oi, slugi şi slujnice, şi am trimis să-l vestească pe domnul meu Esau, pentru ca robul tău să afle bunăvoinţă în ochii tăi“. |
6 Şi dacă solii s'au întors la Iacob, i-au spus: „Am fost la fratele tău Esau; iată, el vine în întâmpinarea ta cu patru sute de oameni“. Fc 33:1
|
7 Iar Iacob s'a înspăimântat foarte şi s'a descumpănit b. A împărţit oamenii care erau cu el, boii, oile şi cămilele în două tabere |
8 şi a zis: „Dacă Esau dă năvală asupra unei tabere şi o nimiceşte, să scape tabăra cealaltă“. |
9 Apoi Iacob a zis: „Doamne, Dumnezeul părintelui meu Avraam şi Dumnezeul tatălui meu Isaac, Tu, Cel ce mi-ai zis: Întoarce-te în ţara ta de naştere, şi Eu îţi voi face bine!, Fc 31:3
|
10 nu sunt vrednic de toate'ndurările şi de toată credincioşia pe care Tu le-ai săvârşit faţă de robul Tău; că numai cu toiagul am trecut Iordanul acesta, iar acum am devenit Două-tabere. |
11 Scapă-mă dar de mâna fratelui meu, de mâna lui Esau; că mă tem ca nu cumva el să vină şi să mă lovească, pe mine şi pe aceste mame cu copii. |
12 Că Tu eşti Cel ce ai zis: Mult bine îţi voi face, iar neamul ţi-l voi face ca nisipul mării, că nu va putea fi numărat din pricina mulţimii“. Fc 13:16
Fc 16:10
Fc 22:17
Fc 28:14
Ps 138:18
|
13 Şi a rămas acolo în noaptea aceea. Apoi a luat din bunurile sale şi i-a trimis daruri fratelui său Esau: |
14 două sute de capre şi douăzeci de ţapi, două sute de oi şi douăzeci de berbeci, |
15 treizeci de cămile cu lapte şi mânjii lor, patruzeci de vaci şi zece tauri, douăzeci de asine şi zece asini. |
16 Şi pe fiecare din aceste turme le-a dat, una câte una, în seama slugilor sale; şi le-a zis slugilor sale: „Treceţi înaintea mea, iar între turme lăsaţi o anume depărtare“ c. |
17 Celui dintâi i-a poruncit, zicând: „Când te va întâlni fratele meu Esau şi te va întreba: Al cui eşti tu?, unde te duci?, ale cui sunt acestea ce merg înaintea ta?, Fc 33:8
|
18 tu să zici: Ale robului tău Iacob; e un dar trimis lui Esau, stăpânul meu; iată că vine şi el după noi!“ |
19 Aceeaşi poruncă i-a dat-o Iacob şi celei de a doua slugi, şi celei de a treia, şi tuturor celor ce mergeau cu turmele: „Aşa să-i spuneţi lui Esau când îl veţi întâlni; |
20 veţi zice: Iată că şi robul tău Iacob vine după noi“. Căci el îşi zicea: Îl voi îmblânzi cu darurile ce-mi merg înainte, şi numai după aceea îi voi vedea faţa; poate că aşa îmi va face o bună primire. |
21 Şi au pornit darurile înaintea lui, iar el a rămas în noaptea aceea în tabără. |
22 Dar peste noapte s'a sculat, le-a luat pe cele două femei ale sale şi pe cele două roabe şi pe cei unsprezece copii ai săi şi a trecut Iabocul prin vad. |
23 I-a luat şi i-a trecut râul; au trecut apoi şi toate bunurile lui. |
24 Şi dac'a rămas Iacob singur, Cineva d S'a luptat cu el până'n revărsatul zorilor. Os 12:4-5
|
25 Văzând însă Acela că nu-l poate răpune, i-a atins încheietura şoldului, iar încheietura şoldului lui Iacob a amorţit în timp ce acesta se lupta cu El. |
26 Şi El i-a zis: „Lasă-Mă să plec, că s'au ivit zorile!“ [Iacob] I-a răspuns: „Nu-Ţi dau drumul până nu mă vei binecuvânta!“ |
27 Acela i-a zis: „Care-ţi este numele?“ Şi el a zis: „Iacob“. |
28 Zisu-i-a Acela: „De-acum nu-ţi va mai fi numele Iacob, ci Israel te vei numi, pentru că ai fost tare cu Dumnezeu; şi cu oamenii puternic vei fi“ e. Fc 35:10
3Rg 18:31
4Rg 17:34
Sol 10:12
|
29 A întrebat şi Iacob, zicând: „Spune-mi numele Tău!“ Iar Acela a zis: „De ce'ntrebi tu de numele Meu? El e minunat“ f. Şi chiar acolo l-a binecuvântat. Jd 13:17-18
|
30 Iacob a numit locul acela cu numele Penuel g, „căci [şi-a zis el] L-am văzut pe Dumnezeu faţă către faţă şi mântuit a fost sufletul meu!“ |
31 Soarele răsărea deasupră-i când trecuse de Penuel, dar el şchiopăta din pricina şoldului. |
32 De aceea nici până astăzi fiii lui Israel nu mănâncă muşchiul h acela ce amorţise'n încheietura şoldului, pentru că Acel Cineva a atins încheietura şoldului lui Iacob în dreptul acelui muşchi şi l-a amorţit. |
1 Şi ridicându-şi Iacob ochii, iată că l-a văzut venind pe Esau, fratele său, având cu el pe cei patru sute de oameni. Atunci Iacob i-a împărţit pe copii între Lia, Rahela şi cele două roabe. Fc 32:6
|
2 Pe cele două roabe cu copiii lor le-a pus înainte, mai în urmă a pus-o pe Lia cu copiii ei, iar la urmă de tot, pe Rahela şi Iosif. |
3 Iar el mergea în fruntea lor şi de şapte ori s'a închinat până la pământ înainte de a se apropia de fratele său. |
4 Dar Esau a alergat în întâmpinarea lui şi l-a îmbrăţişat şi i-a cuprins grumazul şi l-a sărutat; şi au plâns amândoi. |
5 Apoi, ridicându-şi ochii, a văzut femeile şi copiii şi a zis: „Ce-ţi sunt ţie aceştia?“ Iar el [Iacob] a zis: „Copiii cu care l-a miluit Dumnezeu pe robul tău“. |
6 Atunci s'au apropiat roabele, ele cu copiii lor, şi s'au închinat; |
7 apoi s'a apropiat Lia cu copiii ei, şi s'au închinat; iar la urmă au înaintat Rahela şi Iosif şi s'au închinat. |
8 [Esau] a zis: „Ce-ai tu de gând să faci cu turmele acelea pe care le-am întâlnit?“ Iar el [Iacob] a răspuns: „Ca să afle robul tău bunăvoinţă'n faţa ta, stăpâne“. |
9 Esau a zis: „Am şi eu multe, frate; pe ale tale ţine-le pentru tine!“ |
10 Iacob însă a zis: „Dac'am aflat bunăvoinţă a în faţa ta, primeşte darurile prin mâinile mele; că ţi-am văzut faţa ca şi cum ar fi văzut cineva faţa lui Dumnezeu, aşa de binevoitor mi-ai fost. |
11 Primeşte-mi darurile b ce ţi-au fost aduse, că m'a miluit Dumnezeu şi am de toate“. Şi a stăruit, iar acela a primit. |
12 Acela a zis: „Să ne sculăm şi să mergem împreună!“ |
13 Dar el [Iacob] i-a zis: „Domnul meu ştie cât de gingaşi sunt copiii, iar oile şi vacile mele sunt de curând fătate; dacă numai o zi le mân cu de-a sila, ar pieri toată cireada. |
14 Să meargă dar domnul meu înaintea robului său, iar eu voi urma încet, în pas cu vitele de dinaintea mea şi în pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir“. |
15 Atunci Esau a zis: „Să-ţi las măcar o parte din oamenii care sunt cu mine“. Iar el [Iacob] a răspuns: „Da' de ce?... mi-ajunge că am aflat har în faţa ta, stăpâne!“ |
16 Şi'n aceeaşi zi şi-a făcut Esau calea'ntoarsă la Seir. |
17 Cât despre Iacob, el s'a dus la Sucot c şi şi-a făcut acolo casă pentru sine, iar pentru vitele sale a făcut şuri; de aceea a numit el locul acela cu numele de Sucot d. |
18 Iacob a ajuns cu bine e în cetatea Sichem, care e în ţara Canaanului, atunci când s'a întors el din Mesopotamia, şi s'a aşezat în faţa cetăţii. |
19 Iar partea de câmp pe care-şi pusese cortul a cumpărat-o cu o sută de mioare f de la fiii lui Hemor, tatăl lui Sichem, |
20 a ridicat acolo un jertfelnic şi L-a chemat pe Dumnezeul lui Israel g. |
1 Dina, fata pe care Lia i-o născuse lui Iacob, a ieşit să le vadă pe fetele localnicilor. |
2 Şi dac'a văzut-o Sichem, feciorul lui Hemor Heveul, stăpânul acelui ţinut, a luat-o, s'a culcat cu ea şi a necinstit-o. |
3 Apoi sufletul i s'a lipit de Dina, fata lui Iacob, i-a căzut dragă fata şi i-a vorbit fetei după inima ei. |
4 Şi a zis Sichem către Hemor, tatăl său: „Ia-mi-o pe copila aceasta de femeie!“ |
5 Iacob aflase că fiul lui Hemor o pângărise pe Dina, fiica sa, dar, întrucât feciorii săi erau cu vitele pe câmp, a tăcut până ce ei s'au întors. |
6 Iar Hemor, tatăl lui Sichem, a venit la Iacob să vorbească cu el. |
7 Când au venit însă de la câmp feciorii lui Iacob şi au aflat întâmplarea, s'au scârbit şi foarte s'au mâniat împotriva celui ce săvârşise în Israel o faptă de ocară, culcându-se cu fata lui Iacob: aşa ceva-i de neînchipuit! |
8 Iar Hemor le-a grăit, zicând: „Sufletul lui Sichem, feciorul meu, s'a îndrăgostit de fata voastră: daţi-i-o deci lui de femeie! |
9 Încuscriţi-vă cu noi: daţi-le după noi pe fetele voastre, iar pe fetele noastre să le ia feciorii voştri; |
10 şedeţi cu noi la un loc, şi iată că ţara vi se'mbie: aşezaţi-vă'n ea şi faceţi negoţ, agonisiţi-vă într'însa moşie“. |
11 Iar Sichem a zis către tatăl [Dinei] şi către fraţii ei: „Să aflu eu har în ochii voştri, şi vă voi da orice-mi veţi spune. |
12 Oricât de mari îi veţi hotărî voi preţul şi darurile a, eu vă voi da orice-mi veţi spune, numai daţi-mi-o mie pe copila asta de femeie!“ Ies 22:16
Dt 22:28-29
|
13 Feciorii lui Iacob însă i-au răspuns cu vicleşug lui Sichem, ca şi lui Hemor, tatăl său; şi au răspuns aşa fiindcă el o necinstise pe Dina, sora lor. |
14 Le-au vorbit Simeon şi Levi, fraţii Dinei, feciorii Liei: „Aşa ceva noi nu putem face: s'o dăm pe sora noastră după un bărbat netăiat-împrejur! Aşa ceva ar fi pentru noi o mare ruşine. |
15 Într'un singur fel veţi avea învoirea noastră şi vom locui cu voi: dacă vă veţi face asemenea nouă, prin aceea că toţi bărbaţii voştri se vor tăia'mprejur. |
16 Atunci ne vom da fetele după voi, iar noi ne vom lua femei dintre fetele voastre, şi vom locui împreună cu voi şi vom fi ca un singur popor. |
17 Iar dacă nu veţi asculta de noi să vă tăiaţi împrejur, noi ne luăm fetele şi ne ducem“. |
18 Vorbele acestea au plăcut lui Hemor şi lui Sichem, feciorul lui Hemor, |
19 iar tânărul n'a zăbovit s'o şi facă, îndrăgostit cum era de fata lui Iacob. El era şi cel mai cu trecere în casa tatălui său. |
20 Şi au venit Hemor şi Sichem, feciorul său, la poarta cetăţii lor b, şi au început a le grăi locuitorilor cetăţii, zicând: |
21 „Oamenii aceştia ne sunt prielnici; să se aşeze dar în ţara noastră şi să facă negoţ în ea. Iată că ţara-i largă, cât le stă'nainte-le; pe fetele lor să ni le luăm noi de femei, iar pe fetele noastre să le dăm după ei. |
22 Numai că oamenii aceştia se învoiesc să locuiască laolaltă cu noi, spre a fi un singur popor, doar dacă şi bărbaţii noştri se vor tăia'mprejur, aşa cum sunt ei tăiaţi împrejur. |
23 Oare turmele lor, averile şi vitele lor nu vor fi ele ale noastre? Numai să aibă ei învoirea noastră, şi vor locui laolaltă cu noi“. |
24 Toţi cei ce ieşeau pe poarta cetăţii lor au ascultat de Hemor şi de Sichem, feciorul său, şi toţi au fost tăiaţi împrejur, toţi cei de parte bărbătească. |
25 Şi a fost că a treia zi, la vremea când aceştia erau în dureri, cei doi feciori ai lui Iacob, Simeon şi Levi, fraţii Dinei, şi-au luat fiecare sabia şi au intrat fără teamă în cetate şi i-au ucis pe toţi bărbaţii. Fc 49:5-6
Idt 09:2
|
26 Prin ascuţişul săbiei i-au trecut şi pe Hemor şi pe fiul său Sichem, au luat-o pe Dina din casa lui Sichem şi s'au dus. |
27 Fiii lui Iacob s'au năpustit apoi asupra celor răniţi şi au jefuit cetatea în care fusese necinstită Dina, sora lor. |
28 Le-au luat toate oile, toţi boii, toţi asinii, tot ce era în cetate şi tot ce era în câmp. |
29 Toate bogăţiile lor, pe toţi copiii şi pe toate femeile lor le-au dus în robie; şi au jefuit tot ce era în cetate şi tot ce era prin case. |
30 Atunci Iacob a zis către Simeon şi către Levi: „Urât m'aţi făcut voi pe mine, ca şi cum eu aş fi un rău în ochii locuitorilor acestei ţări, ai tuturor, ai Canaaneenilor şi ai Ferezeilor. Eu nu sunt decât un om cu oameni puţini, aşa că ei se vor ridica împotrivă-mi şi mă vor ucide şi voi fi nimicit, eu şi casa mea“. Ies 05:21
|
31 Şi i-au zis: „Dar ei? să se poarte ei cu sora noastră cum s'ar purta cu o târfă?...“. |
1 A zis Dumnezeu către Iacob: „Scoală-te şi du-te la Betel şi locuieşte acolo! Acolo fă-I jertfelnic Dumnezeului Care ţi S'a arătat când fugeai de la faţa lui Esau, fratele tău!“ Fc 31:13
|
2 Iar Iacob a zis către familia sa şi către toţi cei ce erau cu el: „Scoateţi din mijlocul vostru dumnezeii cei străini care sunt la voi a, curăţiţi-vă şi vă primeniţi. Ies 23:24
Ios 24:23
Ef 04:22
Col 03:9
|
3 Să ne sculăm şi să mergem la Betel, că acolo am să-I fac jertfelnic Dumnezeului Care m'a ascultat în ziua necazului şi Care a fost cu mine şi m'a păzit în calea'n care am umblat!“ |
4 Iar ei i-au dat lui Iacob toţi dumnezeii cei străini, care erau în mâinile lor, şi cerceii pe care-i aveau în urechi b; şi Iacob i-a ascuns sub stejarul de lângă Sichem, şi pierduţi i-a făcut până'n ziua de astăzi. Jd 10:16
|
5 Şi a plecat Israel de la Sichem; iar peste oraşele dimprejur s'a făcut o frică a lui Dumnezeu şi nu i-au urmărit pe fiii lui Iacob. Ies 23:27
1Rg 14:15
|
6 Şi dacă Iacob a sosit la Luz - adică la Betel - care se află'n ţara Canaanului, el şi toţi oamenii pe care-i avea, Fc 28:19
|
7 a zidit acolo un jertfelnic şi a numit locul acela El-Bet-El c, pentru că acolo i Se arătase d Dumnezeu când fugea el de Esau, fratele său. |
8 Atunci a murit Debora, doica Rebecăi, şi a fost îngropată mai jos de Betel, sub stejarul pe care Iacob l-a numit Stejarul Plângerii. |
9 Aici, în Luz, Dumnezeu i S'a arătat lui Iacob a doua oară după întoarcerea lui din Mesopotamia; şi l-a binecuvântat Dumnezeu |
10 şi i-a zis: „Numele tău e Iacob, dar de acum nu Iacob te vei numi, ci Israel va fi numele tău“. Fc 32:28
|
11 Şi i-a mai zis Dumnezeu: „Eu sunt Dumnezeul e tău! Creşte şi înmulţeşte-te! Popoare şi mulţime de neamuri se vor naşte din tine, şi regi răsări-vor din coapsa ta. Fc 01:28
Fc 17:1
Fc 17:6
|
12 Ţara pe care le-am dat-o lui Avraam şi lui Isaac ţi-o voi da ţie; ţie şi urmaşilor tăi de după tine voi da pământul acesta“. Fc 12:7
Fc 48:4
|
13 Şi S'a înălţat Dumnezeu de la el, din locul în care-i grăise. Fc 17:22
|
14 Şi a aşezat Iacob un stâlp pe locul unde-i grăise Dumnezeu, un stâlp de piatră, şi a turnat peste el ofrandă f, untdelemn a turnat peste el. Fc 28:18
Fc 28:22
Fc 31:13
|
15 Iar locul unde-i grăise Dumnezeu l-a numit Iacob cu numele Betel. Fc 28:19
|
16 Apoi a plecat Iacob din Betel şi şi-a întins cortul dincolo de turnul Gader. Dar a fost că'n timp ce se apropiau ei de g Efrata, Rahela a născut. Iar naşterea i-a fost grea. |
17 Şi'n timp ce ea se chinuia să nască, moaşa i-a zis: „Curaj, că ai încă un fecior!“ 1Rg 04:20
|
18 Şi a fost că'n timp ce-şi dădea sufletul – că trăgea să moară – ea i-a pus copilului numele Ben-Oni, adică Fiul-Durerii-Mele; dar tatăl său l-a numit Veniamin h. 1Rg 04:20
|
19 Iar dacă a murit, Rahela a fost îngropată în apropiere de calea ce duce la Efrata (adică la Betleem) i; Fc 48:7
|
20 Iacob a ridicat pe mormântul ei un stâlp de piatră; acesta este Stâlpul Mormântului Rahelei, [în fiinţă] până'n ziua de astăzi. |
21 Şi a fost că'n timp ce Israel locuia în ţara aceea j, a intrat Ruben şi s'a culcat cu Bilha, ţiitoarea tatălui său; iar Israel a aflat şi tare rău i-a părut. Fc 49:4
Dt 22:30
1Par 05:1
|
22 Fiii lui Iacob au fost doisprezece. FA 07:8
|
23 Fiii Liei: Ruben, întâi-născutul lui Iacob; Simeon, Levi, Iuda, Isahar şi Zabulon; Fc 46:8-15
Ies 01:2-22
Ies 02:1-25
Ies 03:1
1Par 02:1
|
24 fiii Rahelei: Iosif şi Veniamin; 1Par 02:2
|
25 fiii Bilhăi, roaba Rahelei: Dan şi Neftali; 1Par 02:2
|
26 şi fiii Zilpei, roaba Liei: Gad şi Aşer. Aceştia sunt fiii lui Iacob, care i s'au născut în Mesopotamia k. 1Par 02:2
|
27 Apoi a venit Iacob la Isaac, tatăl său, în Mamvri, la Chiriat-Arba – adică Hebron – în ţara Canaanului, unde locuiseră Avraam şi Isaac. |
28 Iar zilele pe care le-a trăit Isaac au fost o sută optzeci de ani; |
29 şi, slăbind, a murit şi li s'a adăugat strămoşilor săi, bătrân şi încărcat de zile; şi l-au îngropat Esau şi Iacob, feciorii săi. Fc 25:8
Fc 49:29
|
1 Iar urmaşii lui Esau – adică Edom – aceştia sunt: Fc 25:30
|
2 Esau şi-a luat femei dintre fetele Canaaneenilor: pe Ada, fata lui Elon Heveul, şi pe Oholibama, fata lui Anà, fiul lui Ţibon Heveul, Fc 26:34
|
3 şi pe Basemata, fata lui Ismael şi sora lui Nebaiot. |
4 Ada i l-a născut lui Esau pe Elifaz; Basemata i l-a născut pe Raguel, 1Par 01:35
|
5 iar Oholibama i-a născut pe Ieuş, pe Ialam şi pe Core. Aceştia sunt fiii lui Esau, care i s'au născut în ţara Canaanului. |
6 Esau şi-a luat apoi femeile, fiii, fiicele, toţi oamenii săi de casă, toate averile, toate vitele, tot ce era al lui şi tot ce agonisise el în ţara Canaanului, şi a plecat din Canaan, cât mai departe de Iacob, fratele său, |
7 fiindcă averile lor erau prea multe pentru ca ei să mai vieţuiască la un loc, iar pământul pribegiei lor nu-i mai încăpea din pricina turmelor lor, care erau multe. Fc 13:6
|
8 Esau a locuit astfel în muntele Seir. Esau, adică Edom. Fc 32:3
Ios 24:4
|
9 Iată-i acum şi pe urmaşii ce i s'au născut lui Esau, părintele Edomiţilor, în muntele Seir. |
10 Numele fiilor lui Esau sunt acestea: Elifaz, fiul Adei, femeia lui Esau, şi Raguel, fiul Basematei, femeia lui Esau. 1Par 35:37
|
11 Lui Elifaz i s'au născut feciori: Teman, Omar, Ţefo, Gatam şi Chenaz. 1Par 35:37
|
12 Timna a fost o ţiitoare a lui Elifaz, fiul lui Esau, şi i l-a născut lui Elifaz pe Amalec a. Aceştia sunt copii din Ada, femeia lui Esau. 1Par 35:37
|
13 Iată-i acum pe feciorii lui Raguel: Nahat şi Zerah, Şama şi Miza. Aceştia sunt copii din Basemata, femeia lui Esau. 1Par 35:37
|
14 Şi iată care-au fost feciorii Oholibamei, fiica lui Anà al lui Ţibon, femeia lui Esau: ea i-a născut lui Esau pe Ieuş, pe Ialam şi pe Core. 1Par 35:37
|
15 Iată şi căpeteniile b fiilor lui Esau: feciorii lui Elifaz, întâi-născutul lui Esau, sunt: căpetenia Teman, căpetenia Omar, căpetenia Ţefo, căpetenia Chenaz, |
16 căpetenia Core, căpetenia Gatam şi căpetenia Amalec. Acestea sunt căpeteniile din Elifaz în ţara Edomului; aceştia sunt copii din Ada. |
17 Iată-i pe fiii lui Raguel, fiul lui Esau: căpetenia Nahat, căpetenia Zerah, căpetenia Şama şi căpetenia Miza. Acestea sunt căpeteniile din Raguel în ţara Edomului; aceştia sunt fii din Basemata, femeia lui Esau. |
18 Iată-i şi pe fiii Oholibamei, femeia lui Esau: căpetenia Ieuş, căpetenia Ialam şi căpetenia Core. Acestea sunt căpeteniile din Oholibama, fata lui Anà şi femeia lui Esau. |
19 Aceştia sunt fiii lui Esau şi acestea sunt căpeteniile lor. Acesta este Edom. Fc 25:30
|
20 Iată-i pe fiii lui Seir Horeeanul, locuitorii ţării c: Lotan, Şobal, Ţibeon şi Anà; 1Par 38:54
|
21 Dişon, Eţer şi Dişan. Acestea sunt căpeteniile Horeilor, fiii lui Seir, în ţara Edomului. 1Par 38:54
|
22 Fiii lui Lotan sunt: Hori şi Heman, iar sora lui Lotan a fost Timna. 1Par 38:54
|
23 Iată-i pe fiii lui Şobal: Alvan, Manahat, Ebal, Şefo şi Onam. 1Par 38:54
|
24 Şi iată-i pe fiii lui Ţibeon: Aia şi Anà. Acesta este acel Anà care a găsit izvoarele de apă caldă în pustie, când păştea asinii lui Ţibeon, tatăl său. 1Par 38:54
|
25 Şi iată-i pe fiii lui Anà: Dişon şi Oholibama, fata lui Anà. 1Par 38:54
|
26 Iată-i acum pe fiii lui Dişon: Hemdan, Eşban, Itran şi Cheran. 1Par 38:54
|
27 Iată-i pe fiii lui Eţer: Bilhan, Zaavan şi Acan. 1Par 38:54
|
28 Şi iată-i pe fiii lui Dişan: Uţ şi Aran. 1Par 38:54
|
29 Iată acum căpeteniile Horeilor: căpetenia Lotan, căpetenia Şobal, căpetenia Ţibeon, căpetenia Anà, 1Par 38:54
|
30 căpetenia Dişon, căpetenia Eţer, căpetenia Dişan. Acestea sunt căpeteniile Horeilor, după clanurile lor, în ţara Edomului. 1Par 38:54
|
31 Iată-i şi pe regii care au domnit în Edom înainte ca vreun rege să domnească în Israel d: 1Par 38:54
|
32 În Edom a domnit Bela, fiul lui Beor; iar cetatea lui se numea Dinhaba. 1Par 38:54
|
33 Bela a murit, iar în locul său a domnit Iobab, fiul lui Zerah din Boţra. 1Par 38:54
|
34 Iobab a murit, iar în locul său a domnit Huşam, din ţara Temaniţilor. 1Par 38:54
|
35 Huşam a murit, iar în locul său a domnit Hadad, feciorul lui Bedad, care i-a bătut pe Madianiţi în câmpul Moab; numele cetăţii sale era Avit. 1Par 38:54
|
36 Hadad a murit, iar în locul său a domnit Samla, din Masreca. 1Par 38:54
|
37 Samla a murit, iar în locul său a domnit Şaul, din Rehobotul de lângă râu. 1Par 38:54
|
38 Şaul a murit, iar în locul său a domnit Baal-Hanan, fiul lui Acbor. 1Par 38:54
|
39 Baal-Hanan, fiul lui Acbor, a murit, iar în locul său a domnit Hadar, fiul lui Varad; numele cetăţii lui era Pau, iar numele femeii sale era Mehetabel, fiica lui Matred, fiul e lui Mezahab. 1Par 38:54
|
40 Şi iată numele căpeteniilor din Esau, după clanurile lor, după locurile lor, după ţările şi naţiile lor: căpetenia Timna, căpetenia Alva, căpetenia Ietet, 1Par 38:54
|
41 căpetenia Oholibama, căpetenia Ela, căpetenia Pinon, 1Par 38:54
|
42 căpetenia Chenaz, căpetenia Teman, căpetenia Mibţar, 1Par 38:54
|
43 căpetenia Magdiel, căpetenia Iram. Acestea sunt căpeteniile lui Edom, după aşezările lor în ţara pe care o aveau în stăpânire. Acesta-i Esau, părintele Edomiţilor. 1Par 38:54
|
1 Iacob a locuit în ţara unde trăise ca străin părintele său, în ţara Canaanului. Fc 35:27
Evr 11:9
|
2 Iată istoria urmaşilor lui Iacob. Iosif era de şaptesprezece ani – deci foarte tânăr – când păştea oile împreună cu fraţii săi, cu feciorii Bilhăi şi cu feciorii Zilpei, femeile tatălui său; iar el, Iosif, aducea la cunoştinţa lui Israel, tatăl lor, ceea ce se vorbea rău despre ei. |
3 Israel îl iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că el era copilul bătrâneţelor sale, şi-i făcuse o tunică scumpă, cu mâneci lungi a. |
4 Fraţii lui, văzând că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, au fost cuprinşi de ură şi nu-i puteau vorbi cu prietenie. FA 07:9
|
5 Iosif a visat un vis şi l-a povestit fraţilor săi, |
6 zicându-le: „Ascultaţi visul pe care l-am visat: |
7 Se făcea că noi legam snopi în ţarină; şi iată că snopul meu s'a sculat şi stătea drept, şi iată că snopii voştri s'au strâns roată şi i se închinau snopului meu“ b. |
8 Iar fraţii săi i-au zis: „Nu cumva ai să domneşti tu peste noi ca un rege şi-ai să ne stăpâneşti ca un stăpân?“... Şi l-au urât încă şi mai mult, din pricina viselor lui şi din pricina spuselor lui. |
9 Şi el a mai visat un alt vis şi l-a povestit tatălui său şi fraţilor săi, zicând: „Iată, am visat şi un alt vis: Soarele şi luna şi unsprezece stele mi se închinau mie“. |
10 A povestit tatălui său şi fraţilor săi, iar tatăl său l-a certat şi i-a zis: „Ce'nseamnă visul acesta pe care l-ai visat? Nu cumva eu şi mama ta şi fraţii tăi vom veni şi ne vom închina ţie până la pământ?“... |
11 Fraţii lui îl invidiau, dar tatăl său punea la inimă spusele. Dn 07:28
Lc 02:19
Lc 02:51
FA 07:9
|
12 Acuma, fraţii săi plecaseră să pască oile tatălui lor la Sichem, |
13 şi Israel i-a zis lui Iosif: „Fraţii tăi, nu pasc ei oile la Sichem? Vino să te trimit la ei“. Iar el a zis: „Iată-mă!“ |
14 Şi i-a zis Israel: „Du-te şi vezi dacă fraţii tăi sunt sănătoşi, ce fac oile, şi să-mi aduci veşti!“ Şi l-a trimis din valea Hebronului, iar el s'a dus la Sichem. 1Rg 17:18
|
15 În timp ce el rătăcea pe câmp, a dat peste el un om; şi omul l-a întrebat: „Ce cauţi?“ |
16 Iar el a zis: „Pe fraţii mei îi caut. Spune-mi, te rog, unde pasc ei oile?“ |
17 Omul i-a zis: „Au plecat de aici, căci i-am auzit spunând: Să mergem la Dotan!“ Şi s'a dus Iosif după fraţii săi, şi i-a găsit la Dotan. 4Rg 06:13
|
18 Ei însă l-au văzut de departe şi, înainte ca el să li se apropie, au uneltit să-l omoare, |
19 zicând fiecare către fratele său: „Uite că vine visătorul acela de vise! |
20 Haideţi dar acum să-l omorâm, să-l aruncăm într'o fântână şi să spunem că l-a mâncat o fiară sălbatică; şi-om vedea noi ce se va alege de visele lui!“... |
21 Ruben însă a auzit şi l-a scos din mâinile lor c şi a zis: „Să nu-i ridicăm viaţa!“ Fc 42:22
|
22 Şi le-a zis Ruben: „Nu vărsaţi sânge! Aruncaţi-l în fântâna aceea din pustie, dar mâna să n'o ridicaţi asupră-i!“ Aceasta, ca să-l scape din mâna lor şi să i-l trimită tatălui său. Fc 42:22
|
23 Şi a fost că de'ndată ce Iosif a sosit la fraţii săi, aceştia l-au despuiat pe Iosif de tunica scumpă, cu mâneci lungi, care era pe el, |
24 şi l-au luat şi l-au aruncat în fântână; dar fântâna era goală, n'avea apă. |
25 Apoi s'au aşezat să mănânce d. Şi dacă şi-au ridicat privirea, iată că o caravană de Ismaeliţi venea de la Galaad, avându-şi ei cămilele încărcate cu tămâie şi balsam şi smirnă, pe care mergeau să le descarce în Egipt. |
26 A zis atunci Iuda către fraţii săi: „Ce câştigăm noi dacă ne vom ucide fratele şi-i vom ascunde sângele? |