[ VTVechiul Testament

[ MiMiheia
[ Cap. 4 ]CAPITOLUL 4
Ierusalimul, Sionul şi treierul popoarelor.
1
Şi fi-va'n zilele de-apoi a
Muntele Domnului în văz b,
înfipt c pe vârfurile munţilor,
şi se va'nălţa mai sus de dealuri
şi-atunci la el vor alerga popoarele.

Is 02:2 Ir 03:17

2
Şi multe neamuri se vor duce
şi vor zice:
„Veniţi să ne suim în muntele Domnului
şi'n casa Dumnezeului lui Iacob,
şi calea Lui ni se va arăta
şi'n ale Lui cărări vom merge d!“

Ps 002:6 Is 02:2-3 Is 11:10 Ir 31:6 Za 08:21-22 In 06:46 Rm 15:10-12

3
Şi El va judeca între popoare multe
şi neamuri tari le va mustra, până departe;
săbiile şi le vor tăia
să facă pluguri
şi suliţele, ca să facă seceri;
şi sabie nu va mai ridica
un neam asupra altui neam
şi nici că vor mai învăţa
cum să se războiască e.

Ps 002:5 Ps 149:7 Is 02:4 Za 08:21-22 Lc 02:13 In 16:8

4
Şi fiecare se va odihni sub viţa sa
şi fiecare sub smochinul său
şi nimeni nu va fi să'nfricoşeze,
căci gura Domnului Atoateţiitorul,
ea a grăit acestea. f

Lv 26:6 3Rg 05:5 Is 32:18 Za 03:10

5
Că toate popoarele vor umbla
fiecare în propria sa cale,
iar noi vom umbla
în numele Domnului Dumnezeului nostru
în veac, şi dincolo de el g.

Za 10:12 Za 14:9

6
În ziua aceea, zice Domnul,
voi aduna pe cea sfărâmată
şi voi primi pe cea lepădată h
şi pe cei pe care Eu i-am lepădat.

Dt 30:3-4 Ps 002:8 Sof 03:9 Sof 03:19

7
Pe cea sfărâmată o voi face rămăşiţă,
iar pe cea lepădată, un neam tare;
şi Domnul va împărăţi peste ele
de acum şi până'n veac.

Is 16:5 Dn 02:44 Dn 07:14 Dn 07:27 Am 09:11 Avd 01:21 Sof 03:12 Sof 03:19 Lc 01:33 In 12:34

8
Iar tu, turnul prăfuit al turmei,
fiica Sionului,
la tine va veni şi va intra
ea, stăpânia cea din frunte,
regatul cel din Babilon
la fiica Ierusalimului i.

Cant 04:4 Sof 03:12 Lc 01:32 In 16:21

9
Şi-acum j,
de ce ai cunoscut nenorociri?
nu ţie îţi era un rege?
sau sfatul tău pierit-a
că te-au cuprins dureri
ca ale femeii care naşte?

Ir 08:18-19 Za 09:5

10
Suferă chinuri şi te îmbărbătează
şi apropie-te, fiica Sionului,
ca o femeie care naşte;
că vei ieşi acuma din cetate
şi'n câmp vei locui
şi vei ajunge pân'la Babilon
şi de acolo Domnul, Dumnezeul tău,
te va izbăvi şi te va răscumpăra
din mâna vrăjmaşilor tăi.

3Rg 19:4 Ps 047:6 Is 59:20 Ap 12:2

11
Şi-acuma, neamuri multe
s'au adunat asupra ta, zicând:
„Ah, ne vom bucura,
şi ochii noştri s'or uita peste Sion!“...

Avd 01:12 Is 11:12

12
Dar ele nu au cunoscut
gândul Domnului
şi nici că sfatul Lui l-au înţeles,
că El le-a adunat ca pe nişte snopi în arie.

Is 55:8 Ir 51:33 Lc 03:17

13
Te scoală şi le treieră,
tu, fiica Sionului,
că Eu ţi-oi face coarnele de fier
şi unghiile ţi le-oi face de aramă k
şi vei sfărma cu ele neamuri multe
şi Domnului Îi vei sfinţi mulţimea lor
şi Domnului a tot pământul
[Îi vei sfinţi] tăria lor l.

Is 41:15 Ir 51:44 Sof 03:19-20 Za 09:5

14
Acum cu gard va fi'ngrădită
fiica lui Efraim;
cu'mpresurare ne-au cuprins
şi seminţiile lui Israel vor fi
lovite cu toiag peste obraz m.

[ VTVechiul Testament

[ MiMiheia
[ Cap. 5 ]CAPITOLUL 5
Profeţie despre naşterea lui Mesia şi despre rostul „rămăşiţei“ lui Israel.
1
Iar tu, Betleeme, casa Efratei a,
mic eşti a fi'ntre miile lui Iuda;
dar din tine Cineva Îmi va ieşi
în Israel să-i fie lui Cârmuitor b;
ieşirile Lui însă erau dintru'nceput,
din zilele veacului c.

Fc 49:10 Pr 08:23 Is 02:2-4 Mt 02:6 In 01:45 In 07:42 In 12:34 FA 26:6

2
De aceea El îi va da d
până la vremea celei ce va să nască e;
ea va naşte,
iar rămăşiţa fraţilor lor
se va întoarce la fiii lui Israel.

Is 07:14 Ir 30:21 Rm 09:5 Ap 12:2

3
Şi Domnul va sta şi va vedea
şi turma Şi-o va paşte cu putere,
iar ei vor fi întru slava numelui Domnului
Dumnezeului lor;
că acum fi-vor ei măriţi
până la marginile pământului.

Ir 30:21 Za 09:10

4
Şi această pace va fi
când va veni Asur pe pământul vostru
şi când va intra asupra ţării voastre;
şi'mpotriva lui se vor scula şapte păstori
şi opt conducători de oameni f.
Şi pe Asur îl vor păstori cu sabie

4Rg 18:25 Is 13:2-3 Ir 50:41 Za 09:10 Ef 02:14

5
şi ţara lui Nimrod g cu şanţul ei;
şi El vă va mântui de Asur
când va veni pe pământul vostru
şi'n hotarele voastre va intra.

Is 13:2-3

6
Şi fi-va rămăşiţa lui Iacob h printre neamuri
în mijloc de popoare multe
ca roua căzând de la Domnul
şi ca mieii pe iarbă i,
aşa ca nimeni să nu se adune
şi nici să rămână printre fiii oamenilor.

Dt 32:2 Os 06:4

7
Şi fi-va rămăşiţa lui Iacob printre neamuri
în mijloc de popoare multe
ca un leu printre vite'n pădure
şi ca un pui de leu printre turme j
– ca şi cum ar fi doar în trecere –
şi la alegere-şi va prinde prada
şi nimeni nu va fi să scape.

Ps 104:12-13 Os 05:14

8
Mâna ta se va'nălţa
împotriva celor ce-ţi fac necazuri,
şi toţi vrăjmaşii tăi vor pieri de istov.

9
Şi va fi că'n ziua aceea
– zice Domnul – k
voi nimici caii tăi din mijlocul tău
şi carele ţi le voi nimici;

Os 14:4

10
şi voi surpa cetăţile pământului tău
şi întăriturile tale, pe toate, le voi strica;

Os 14:4

11
şi-ţi voi nimici vrăjitoriile din mâini
şi ghicitori în tine nu vor fi.
12
Şi-ţi voi nimici chipurile cele cioplite
şi stâlpii tăi din mijlocul tău
şi nu te vei mai închina
la lucrul mâinilor tale.

Is 02:20 Za 13:2

13
Şi voi tăia desişurile din mijlocul tău
şi cetăţile tale le voi strica.

Dt 16:21

14
Şi cu mânie şi-aprindere mare
voi face răzbunare'ntre neamuri,
pentru aceea că n'au ascultat.

Ps 149:6-7 2Tes 01:8

[ VTVechiul Testament

[ MiMiheia
[ Cap. 6 ]CAPITOLUL 6
Care anume jertfe Îi sunt plăcute Domnului. Nelegiuiţii sub ameninţare.
1
Auziţi acum cuvântul Domnului!
Zis-a Domnul:
Scoală-te şi fă judecată cu munţii,
şi dealurile să-ţi audă glasul!
2
Auziţi, voi, munţilor, judecata Domnului
şi voi, văilor,
şi voi, temelii ale pământului,
că'n judecată este Domnul cu poporul Său
şi cu Israel Se va lua la'ntrebări a:

Is 01:2 Is 01:17 Is 01:18 Is 43:26 Ir 02:4 Os 04:1

3
– Poporul Meu, ce ţi-am făcut Eu ţie?
sau cu ce te-am întristat?
sau cu ce te-am împovărat? Răspunde!

1Rg 12:3 Ir 02:5

4
Că te-am scos din ţara Egiptului
şi te-am scăpat din casa robiei
şi ţi-am trimis înainte
pe Moise şi pe Aaron şi pe Mariam?...

Ies 12:41 Ies 12:51 Ies 14:30 Ps 076:20 Ir 02:5

5
Poporul Meu, adu-ţi acum aminte
ce sfaturi a făcut împotrivă-ţi
Balac, regele Moabului;
şi ce i-a răspuns Balaam, fiul lui Beor,
– de la Stufişuri până la Ghilgal –
pentru ca dreptatea Domnului să fie cunoscută.

Nm 22:5-7 Nm 23:7-8

6
Cu ce Îl voi întâmpina pe Domnul?
cu ce Îl voi primi pe Dumnezeul meu Cel-Preaiubit b?
Ajunge-voi la El cu arderi-de-tot,
cu viţei de un an?

Os 06:6 Mt 09:13 Mt 12:7 Lc 05:32

7
Au fi-va Domnul binevoitor
pentru mii de berbeci
şi zeci de mii de ţapi graşi?
Voi da eu oare pe întâii-mei-născuţi
în schimbul necredinţei,
şi rodul pântecelui meu
pentru păcatul sufletului meu?

Os 06:6 Ir 06:20 Sir 07:9 Mt 12:7 Mt 09:13 Lc 05:32 Evr 10:7

8
Nu ţi s'a spus, o, omule, ce este bun?
sau ce anume cere Domnul de la tine,
decât să faci dreptate
şi mila s'o iubeşti
şi să fii gata să ţii pasul
cu Domnul, Dumnezeul tău?

Dt 10:12 Os 06:6 Mt 09:13 Mt 12:7 Mt 22:37 Mt 23:23

9
Glasul Domnului se va striga'n cetate
şi El îi va mântui
pe cei ce se tem de numele Lui.
Ascultă, tu, seminţie!,
cine va pune cetatea'n rânduială c?
10
Nu cumva e focul
şi casa nelegiuitului
care adună avuţii nedrepte
şi cu trufia nedreptăţii?

Mi 02:2

11
Fi-va nelegiuitul îndreptăţit în cumpănă d?
sau în sac greutăţile înşelătoare

Lv 19:36 Pr 11:1 Za 05:6

12
prin care ei şi-au strâns averi din necredinţă,
iar cei ce locuiesc [cetatea] grăit-au doar minciuni
şi limba li s'a înălţat în gură.

Ps 049:18

13
Eu însă voi începe să te bat;
în păcatele tale te voi nimici.

Lv 26:16 Dt 28:15 Dt 32:25 Iz 12:20 Dn 09:13 Mi 06:14 Mal 02:2

14
Vei mânca şi nu te vei sătura
şi'n întuneric te voi arunca
şi-Mi voi întoarce capul
şi nu-ţi va fi scăpare;
iar cei ce vor scăpa,
ei toţi vor fi trecuţi
prin ascuţişul săbiei.

Lv 26:26 Os 04:10 Mi 06:13

15
Vei semăna şi nu vei secera,
măslina o vei stoarce
dar tu cu untdelemn nu te vei unge,
şi strugurele [îl vei stoarce]
dar nu vei bea şi vin
şi vor pieri legiuirile poporului Meu.

Dt 28:38 Ir 12:13 Sof 01:13 Ag 01:6 Ag 02:17-19

16
Că tu ai păzit rânduielile lui Omri
şi toate faptele casei lui Ahab e
şi ai umblat în căile lor,
ca să te dau pe tine la pieire,
iar pe locuitori să fie fluieraţi
şi veţi purta ocările popoarelor.

3Rg 16:18-20 3Rg 16:25 3Rg 16:30

[ VTVechiul Testament

[ MiMiheia
[ Cap. 7 ]CAPITOLUL 7
Stricăciune peste tot. După pedeapsă, izbăvirea. Rugăciunea profetului.
1
Vai mie!, că m'am făcut
ca unul ce adună paie la seceriş
şi-aşa cum e ciorchinul a la cules
când nici un strugure n'a mai rămas,
ca să mănânc şi eu
din poamele care se coc întâi.
Vai mie, suflete,
2
că a pierit cel credincios de pe pământ
şi nimeni nu mai este printre oameni
să facă ce e drept!;
toţi se judecă pân'la sânge,
fiecare-i face necazuri vecinului său.

Iov 01:11 Ps 011:1 Pr 01:11

3
Mâinile şi le gătesc numai spre rău.
Cel mare cere,
judecătorul linguşeşte,
că asta-i pofta sufletului său.

Pr 01:11 Is 01:15 Is 01:23 Is 05:18

4
Şi bunurile lor le voi lua
precum o molie ce roade
şi care'n ziua cercetării
aleargă după îndreptare.
Vai, vai!, ziua răzbunării tale a sosit,
acum vor fi plângerile lor.

5
Nu vă încredeţi în prieteni,
şi nici nădejdea să v'o puneţi
în cei care îndrumă,
iar celei ce se culcă lângă tine
păzeşte-te să-i încredinţezi ceva.

Ps 011:2 Ps 027:3 Ir 09:4 Os 14:4 Sir 06:7 Mt 10:36

6
Că fiul îşi necinsteşte tatăl,
fiica se va ridica'mpotriva mamei sale,
nora împotriva soacrei sale;
duşmanii omului, casnicii lui.

Sir 32:22 Mt 10:21 Mt 10:35-36 Mc 13:12 Lc 12:51 Lc 12:53 Lc 21:16

7
Dar eu voi căuta spre Domnul,
în Dumnezeu, Mântuitorul meu, voi aştepta;
Dumnezeul meu mă va auzi.

Ps 033:4-6

8
Nu te bucura'mpotrivă-mi, tu, duşmanca mea b,
că am căzut şi mă voi ridica,
şi chiar de voi şedea în întuneric,
Domnul mă va lumina.

Ps 026:1 Pr 24:16 Avd 01:12 Bar 04:12 Sir 08:8

9
De vreme ce-am păcătuit
eu împotriva Domnului,
mânia Lui o voi purta
până când El îmi va'ndrepta pricìna
şi El dreptatea mi-o va face
şi mă va scoate la lumină
şi voi vedea dreptatea Lui.

Ir 51:10

10
Şi va vedea duşmanca mea
şi în ruşine se va îmbrăca
aceea ce-mi zicea:
„Unde e Domnul, Dumnezeul tău?“;
ochii mei o vor vedea:
acum va fi să fie ea călcată în picioare
cum e noroiul pe un drum.

Ps 078:10 Is 28:3 Ioil 02:17

11
E ziua când se face cărămida c:
ziua aceea-i nimicirea ta
şi ziua-aceea va surpa
ceea ce tu ai legiuit.

Am 09:11

12
Şi cetăţile tale fi-vor totuna între ele d
şi împărţite'ntre Asirieni,
iar cetăţile tale tari vor fi'mpărţite
de la Tir şi pân'la Râu e
şi de la mare pân'la mare
şi de la munte pân'la munte.

Is 19:23

13
Pământul fi-va pustiit,
el, la un loc cu cei ce-l locuiesc,
din pricina roadelor planurilor lor.

Ir 21:14

14
Paşte-Ţi poporul cu toiagul,
oile moştenirii Tale,
cele ce-şi au sălaşul în pădure,
şi numai ele,
în mijlocul Carmelului;
vor paşte în ţinutul Vasanului
şi'n ţinutul Galaadului
ca'n zilele de altădată.

Ps 044:6 Is 10:24 Is 40:11 Za 02:16 Za 11:4

15
Şi'ntocmai ca în zilele acelea
când ai ieşit tu din Egipt,
voi lucruri minunate veţi vedea.

Ies 12:36 Os 02:17

16
Vedea-vor neamurile
şi se vor ruşina
şi cu toată puterea lor
mâinile şi le vor pune peste gură,
urechile li se vor face surde.

Iov 21:5

17
Ţărâna o vor linge
ca şerpii pe pământ când se târăsc,
s'or tulbura în găurile lor,
s'or spăimânta de Domnul, Dumnezeul nostru,
şi de Tine se vor teme.

Ps 071:9 Is 49:23 Is 65:25 Os 03:5

18
Cine e Dumnezeu precum eşti Tu,
ştergând fărădelegile
şi înecând păcatele
celor rămaşi din moştenirea Lui?
Nu Şi-a păstrat mânia să fie mărturie f,
căci El Se bucură'ntru milă,

Ies 34:6-7 Is 54:7-8 Is 57:16 Ir 10:6 Ir 31:34 Ir 33:8 Plg 03:22 Plg 03:32 Sol 11:23 FA 10:43

19
El iarăşi Se va'ntoarce
şi ne va milui
şi nedreptăţile noastre le va îneca
şi toate păcatele noastre
în fundurile mării le va lepăda.

Is 43:25 Iz 18:22 Za 03:4

20
El adevărul i-l va da lui Iacob,
milă lui Avraam,
aşa cum Te-ai jurat părinţilor noştri
în zilele de-odinioară.

Fc 22:18 Lc 01:55 Lc 01:73 Lc 24:27 Rm 15:8 Evr 06:13 Evr 06:17

[ VTVechiul Testament

[ IoilIoil
Cap. 1 CAPITOLUL 1
Lăcuste, secetă, îndemn la pocăinţă.
Cap. 2 CAPITOLUL 2
Invazia lăcustelor vesteşte ziua Domnului.
Cap. 3 CAPITOLUL 3
Prezenţa şi lucrarea Duhului lui Dumnezeu. a
Cap. 4 CAPITOLUL 4
Judecarea popoarelor. Mântuirea finală.
Introducere la Cartea Profetului Ioil

Ioil era un nume frecvent printre fiii lui Israel, cu însemnarea „Iahvé este Dumnezeu“, dar el a intrat în circuitul culturii universale prin „fiul lui Petuel“, un părinte despre care nu ştim nimic, aşa cum neconsemnată ne rămâne biografia scriitorului, în afară de supoziţia că era originar din regatul de sud (Iuda) şi că acolo şi-a desfăşurat activitatea. Nici despre epoca în care a trăit nu avem nici un fel de informaţie; datorită faptului că, în canonul Vechiului Testament, cartea sa a fost aşezată între Osea şi Amos, o seamă de biografi îl situează în secolul VIII î. H. Nu lipsesc însă şi alte ipoteze.

Deşi orizontul vizionar al lui Ioil se mărgineşte la Iuda şi Ierusalim, opera sa (redusă, şi ea, la numai patru capitole) are o certă deschidere spre universalitate.

Două sunt temele ei fundamentale: 1) Seceta şi invazia lăcustelor (primele două capitole); 2) Ziua Domnului şi Judecata (ultimele două capitole).

Invazia lăcustelor a putut fi un eveniment real, dar, aşa cum se petrece în istoria sacră, evenimentul real capătă o încărcătură simbolică atunci când este proiectat în perspectiva profetică. El poate fi interpretat alegoric, ca prevestind invazia unor neamuri păgâne, dar şi apocaliptic, ca o succesiune de catastrofe – umane şi cosmice – ce vor preceda eshatonul. Cât despre „ziua Domnului“ şi Judecata din valea lui Iosafat, caracterul lor universalist nu poate fi pus la îndoială.

Nestemata operei lui Ioil rămâne însă prevestirea revărsării Duhului lui Dumnezeu peste toate categoriile de oameni, ceea ce înseamnă prezenţa şi lucrarea harului divin în Biserica universală a lui Iisus Hristos. Prin aceasta, Ioil este numit, pe drept cuvânt, „profetul Cincizecimii“, aşa cum îl va invoca Apostolul Petru în prima sa cuvântare de după pogorârea Duhului Sfânt.

În plan moral, Ioil este un profet al căinţei, act răsplătit prin bunuri materiale şi spirituale.

[ VTVechiul Testament

[ IoilIoil
[ Cap. 1 ]CAPITOLUL 1
Lăcuste, secetă, îndemn la pocăinţă.
1 Cuvântul Domnului, care s'a făcut către Ioil, fiul lui Petuel:
2
Auziţi acestea, voi, bătrânilor a,
şi ascultaţi, voi, toţi locuitorii ţării,
dac'a mai fost aşa ceva
în zilele voastre
sau în zilele părinţilor voştri;
3
povestiţi-le fiilor voştri,
iar fiii voştri, fiilor lor,
iar fiii lor, altei generaţii b:

Ies 10:2 Ps 077:4

4
Ce-a rămas de la omidă a mâncat lăcusta,
ce-a rămas de la lăcustă a mâncat gândacul
şi ce-a rămas de la gândac a mâncat tăciunele c.

Am 07:1 Ioil 02:25

5
Treziţi-vă, beţivilor, şi plângeţi!;
tânguiţi-vă, voi toţi,
cei ce beţi vin pân' la beţie,
că bucuria şi veselia vi s'au luat din gură.
6
Că un neam puternic şi nenumărat
se ridică asupra pământului meu;
dinţii lui, ca dinţii leului,
iar măselele lui, ca ale puiului de leu d.

Ioil 02:4-5 Ap 09:8

7
Via mi-a vătămat-o,
smochinii mi i-a ciopârţit;
a scotocit-o şi a dezrădăcinat-o,
viţele i le-a cojit în alb e.

Dn 04:14

8
Plânge-mi-te tu mai mult decât mireasa
în sac îmbrăcată
după bărbatul ei de când era fecioară f.
9
Jertfa de carne şi prinosul de băutură
au încetat în casa Domnului;
plângeţi, voi, preoţilor,
cei ce slujiţi la altarul Domnului g!

Ies 29:40 Lv 02:1

10
Că s'au pustiit câmpurile h!;
să plângă pâmântul
că grâul s'a pustiit,
vinul s'a uscat,
untdelemnul de-abia mai este.

Dt 28:40 Ps 106:33-34 Is 24:3 Ir 14:4

11
Plugarii s'au sleit:
plângeţi-vă moşiile de grâu şi de orz,
că a pierit din ţarină culesul!

Ir 14:4

12
Via s'a uscat,
smochinii s'au împuţinat,
rodia şi finicul şi mărul
şi pomii câmpului uscatu-s'au cu toţii;
că fiii oamenilor dat-au bucuria pe ruşine i.

Is 16:9-10 Ir 14:4 Ir 48:32-33 Os 02:14 Os 09:2

13
Încingeţi-vă [cu sac] şi plângeţi, preoţilor,
plângeţi voi, cei ce slujiţi la altar,
dormiţi în haine de sac
voi, cei care-I slujiţi lui Dumnezeu,
că jertfa de carne şi prinosul de băutură
s'au dus din casa lui Dumnezeu!
14
Postiţi un post al sfinţeniei j,
vestiţi o prăznuire,
pe bătrâni şi pe toţi cei ce locuiesc pământul
adunaţi-i în casa Domnului, Dumnezeului vostru,
şi strigaţi cu tot dinadinsul către Domnul:

Ioil 02:15

15
„Vai mie, vai mie, vai mie,
ce zi o să fie!“
Că aproape-i ziua Domnului,
ca o durere peste durere va veni k.

Is 13:6 Ioil 02:1

16
Bucatele pierit-au din faţa ochilor voştri,
bucuria şi veselia
din casa Dumnezeului vostru.

Dt 16:11

17
Junincile s'au îmbrâncit în iesle l,
hambarele-au pierit,
teascurile s'au surpat,
căci grâul a secat.
18
Ce vom strânge pentru noi?
Cirezile de vite au mugit
că sunt lipsite de păşune,
pierit-au turmele de oi.

Ir 14:5

19
Spre Tine, Doamne, voi striga,
că focul mistuit-a mândreţile pustiei m
şi para focului a ars
copacii câmpului, pe toţi.
20
Spre Tine-au căutat
chiar şi cirezile din câmp,
căci apele-au secat de la izvoare
şi focul mistuit-a mândreţile pustiei.

Ps 103:11 Ps 146:8-9

[ VTVechiul Testament

[ IoilIoil
[ Cap. 2 ]CAPITOLUL 2
Invazia lăcustelor vesteşte ziua Domnului.
1
Sunaţi cu glas de trâmbiţă'n Sion a,
strigaţi în muntele cel sfânt al Meu,
cutremure-se cei ce'n ţară locuiesc,
că ziua Domnului b e-aproape;

Nm 10:3 Is 02:12 Iz 07:10 Am 05:18 Ioil 01:15 Sof 01:15

2
aproape-i ziua de'ntuneric şi de ceaţă,
ziua de negură şi nor:
popor puternic, uriaş la număr c,
ca zorile s'o revărsa pe munţi;
ca el un altul n'a mai fost din veac
şi nici că după el o să mai fie
până în anii multor generaţii d.

Ir 13:16 Iz 07:10 Iz 30:3 Am 05:18 Am 05:20 Sof 01:15 Mt 24:21 Mc 13:19

3
Foc arzător îi merge înainte
şi flacără aprinsă'n urma lui;
în faţa lui, pământul e rai al desfătării,
în urma lui, câmpie pustiită,
şi nimeni nu va fi să-i scape.

Ps 049:3

4
Le este chipul cum arată caii,
şi precum călăreţii, aşa vor alerga.

Ioil 01:6 Ap 09:7

5
Ca sunetul de care pe vârfurile munţilor e,
aşa vor face salturi,
ca trosnetul văpăii când pârjoleşte stuful,
ca gloata multă, tare şi gata de război.

Ioil 01:6 Ap 09:7 Ap 09:9

6
În faţa lor s'or sfărâma popoare:
fiece chip, un ciob de oală arsă.

Naum 02:7 Naum 02:11 Naum 03:6

7
Ca nişte bravi războinici, aşa vor alerga;
aşa cum fac vitejii se vor urca pe ziduri;
şi fiecare numai în calea lui se mişcă
şi nici că s'o abate din propria-i cărare;

Naum 03:10

8
nici unul nu se ţine departe de-al său frate f;
îngreuiaţi de arme, cu ele merg'nainte
şi cad când suliţe aruncă,
dar de pierit nu pier.
9
Vor apuca cetatea de deasupra
şi-or alerga pe ziduri
şi s'or sui pe case
şi prin ferestre vor intra ca hoţii;
10
în faţa lor va tremura pământul
şi cerul se va clătina
şi soarele şi luna se vor întuneca
şi-şi vor ascunde stelele lumina g.

Is 02:12 Is 02:19 Is 02:21 Is 13:10 Is 13:13 Is 24:23 Is 30:26 Iz 32:7 Ioil 04:15 Mt 24:29 Mc 13:24-25 Lc 21:25 Ap 06:12-13 Ap 08:12

11
Iar Domnul glasul Şi-l va ridica
în faţa oştii Sale,
că tabăra Îi este numeroasă,
că tari Îi sunt lucrările cuvintelor,
că mare-i ziua Domnului,
năprasnică'n vedere,
şi cine-i va fi vrednic h?

Ir 30:7 Am 05:18 Am 05:20 Sof 01:15

12
Şi-acum ne zice Domnul,
El, Dumnezeul nostru:
„La Mine vă întoarceţi, cu inimă cu tot,
cu post, cu tânguire şi plângere adâncă,

Ir 04:1 Za 01:3-4

13
şi inimile sfâşiaţi-vă,
nu hainele!
La Domnul să vă'ntoarceţi,
la Dumnezeul vostru,
că-i milostiv şi îndurat,
şi îndelung e răbdător
şi mult e milostiv
şi-I pare rău de ce e rău:

Ies 34:6 2Rg 03:31 Ps 050:17 Ps 085:4-5 Ir 03:12 Ir 26:3 Iona 03:10 Iona 04:2

14
– O, cine ştie [zice El],
de nu se va întoarce,
de nu se va căi
şi binecuvântare va lăsa în urmă-i
şi jertfă şi prinos Îi va aduce
Domnului, Dumnezeului vostru?...“
15
Sunaţi cu glas de trâmbiţă'n Sion,
postiţi un post al sfinţeniei,
vestiţi o prăznuire!;

Ioil 01:14

16
poporul adunaţi-l, sfinţiţi-i adunarea
şi adunaţi-i laolaltă pe bătrâni,
pe pruncii de la ţâţă adunaţi-i!,
să iasă mirele din aşternut
şi din cămara ei, mireasa!

Ies 19:10 Ioil 04:8-9 1Co 07:5

17
Jos, între tindă şi altar,
acolo preoţii vor plânge,
ei, cei ce Domnului slujesc,
şi-acolo vor grăi:
„O, cruţă-l, Doamne, pe poporul Tău
şi nu-Ţi da moştenirea spre ocară
s'o stăpânească cei păgâni,
ca nu cumva să spună'ntre păgâni:
«O, oare unde-i Dumnezeul lor? »“.

Ps 041:9-10 Ps 078:10 Iz 08:16 Mi 07:10

18
Iar Domnul Şi-a râvnit pământul
şi Şi-a cruţat poporul i.

Lv 25:23 Is 14:25 Iz 36:5-6

19
Şi Domnul a răspuns
şi a grăit către poporul Său:
„Iată că Eu vă voi trimite
şi grâu şi vin şi untdelemn
şi voi veţi fi sătui de ele,
iar Eu mai mult n'am să vă fac
să fiţi voi de ocară printre neamuri.

Ps 084:12

20
Pe cel din miazănoapte j
îl voi goni de lângă voi;

l-oi alunga'n pământ fără de apă
şi îl voi face să se'nece
cu faţa'n marea cea dintâi,
cu dosu'n marea cea de-apoi k;
ce-i putred i se va'nălţa,
duhoarea i se va'nălţa,
că faptele şi le-a umflat destul l.
21
Pământule, cutează,
te bucură acum, te veseleşte,
că Domnul Şi-a sporit ce va să facă m.

Sir 50:22

22
Voi, fiare-ale câmpiei, cutezaţi,
c'au încolţit răzoarele pustiei,
că pomul şi-a dat rodul la iveală,
că via şi smochinul şi-au arătat tăria.

Ps 084:12

23
Şi voi vă bucuraţi, fiii Sionului,
şi veseliţi-vă'ntru Domnul
şi Dumnezeul vostru,
că hrană vă va da întru dreptate
şi ploaie timpurie şi târzie
vă va trimite, cum era'nainte.

Dt 11:14 Iz 34:26 Os 06:3 Za 10:1 Iac 05:7

24
Va fi pe arii grâul din belşug
şi teascurile-şi vor vărsa preaplinul
de vin şi untdelemn.

Pr 03:10

25
Şi vă voi da răsplată pentru anii
pe care i-au mâncat lăcustele,
omizile, gândacii şi tăciunele –
puterea Mea cea mare
pe care am trimis-o peste voi n.

Ioil 01:4

26
Şi veţi mânca şi vă veţi sătura
şi numele Domnului îl veţi lăuda,
căci El e Dumnezeul vostru,
Cel ce cu voi a săvârşit minuni;
şi ruşinat nu va mai fi
poporul Meu în veac.

Dt 08:10 Am 09:8

27
Şi veţi cunoaşte că Eu sunt
în mijlocul lui Israel,
Eu, Domnul, Dumnezeul vostru,
şi că un altul decât Mine nu e;
şi ruşinat nu va mai fi
poporul Meu în veac.

Is 45:5

[ VTVechiul Testament

[ IoilIoil
[ Cap. 3 ]CAPITOLUL 3
Prezenţa şi lucrarea Duhului lui Dumnezeu. a
1
Şi fi-va că după acestea
Eu voi turna din Duhul Meu
peste tot trupul;
şi fiii voştri şi fiicele voastre
vor profeţi,
bătrânii voştri vise vor visa
şi tinerii voştri vedenii vor vedea.

Nm 11:25 Ps 067:9 Is 44:3 Iz 36:26 Iz 39:29 Dn 02:19 Os 12:11 Za 12:10 Mc 01:8 Lc 01:67 In 07:39 FA 02:7 FA 02:17-21 FA 21:9 Tit 03:6

2
Şi'n zilele acelea
Eu peste robi şi peste roabe
voi revărsa din Duhul Meu b;

FA 02:17-21 Rm 08:15 Ga 04:5-6 Iac 03:18

3
şi minuni voi face sus în cer
şi semne jos pe pământ:
sânge şi foc şi fumegare de fum;

Lc 21:25 FA 02:17-21

4
soarele se va schimba în întuneric
şi luna'n sânge
înainte de a veni ziua Domnului
cea mare şi năprasnică;

Is 13:10 Is 24:23 Iz 32:7 Ioil 04:15 Mt 11:21-22 Mt 24:29 Mc 13:24-25 Lc 21:25 FA 02:17-21 Ap 06:12

5
şi fi-va că oricine va chema
numele Domnului, se va mântui.
Că'n muntele Sion şi în Ierusalim
va fi cel mântuit
– aşa cum a zis Domnul –
şi binevestitorii c
pe care Domnul i-a chemat.

Is 61:3 Mt 11:21-22 FA 02:17-21 FA 02:21 FA 02:39 FA 22:16 Rm 10:13

[ VTVechiul Testament

[ IoilIoil
[ Cap. 4 ]CAPITOLUL 4
Judecarea popoarelor. Mântuirea finală.
1
Că, iată, Eu în zilele acelea
şi'n vremile acelea,
când voi întoarce din robie a
Iuda şi Ierusalimul,
2
voi strânge neamurile toate
şi'n valea lui Iosafat b le voi coborî
şi-acolo Mă voi judeca cu ele
pentru poporul Meu
şi pentru Israel, moştenirea Mea,
pe care i-au împrăştiat prin neamuri
şi ţara Mea au împărţit-o,

2Par 20:26 Ir 02:35 Ir 25:31 Ir 50:11 Sof 03:8

3
şi sorţi au aruncat
pentru poporul Meu
şi pe băieţi i-au dat la desfrânate c
şi fetele şi le vindeau pe vin
şi beau.
4
Şi ce-aveţi voi cu Mine, Tirule şi Sidonule
şi toată Galileea celor de alt neam d?
Vreţi oare să vă răzbunaţi împotriva Mea?
Sau ţineţi împotriva Mea mânie?:
Repede şi curând vă voi întoarce plata în capetele voastre;

Ir 50:15 Ir 50:29 Lc 10:13-14

5
fiindcă voi Mi-aţi luat argintul şi aurul,
iar odoarele Mele cele alese le-aţi dus în capiştile voastre;

Lc 10:13-14

6
pe fiii lui Iuda şi pe fiii Ierusalimului
i-aţi vândut fiilor Elinilor,
ca să-i îndepărtaţi de hotarele lor.

Lc 10:13-14

7
Iată, Eu îi voi ridica din locul unde i-aţi vândut
şi vă voi întoarce răzbunarea în capetele voastre.

Lc 10:13-14

8
Pe fiii voştri şi pe fiicele voastre
îi voi vinde în mâinile fiilor lui Iuda,
iar ei îi vor vinde ca robi la un neam de departe,
căci Domnul a spus'o.

Ioil 02:16 Lc 10:13-14

9
Strigaţi acestea printre neamuri,
porniţi un sfânt război e,
sculaţi-vă războinicii,
apropiaţi-vă şi vă urcaţi,
voi toţi cei buni de luptă!

Ioil 02:16 Ir 51:27

10
Vă bateţi fiarele de plug
şi faceţi-le săbii,
şi coasele, şi faceţi-le lănci,
şi zică slăbănogul: «Sunt puternic!».

Is 02:4

11
O, strângeţi-vă laolaltă şi intraţi,
voi, neamuri dimprejur
şi-acolo adunaţi-vă:
cel blând, războinic să devină.
12
Să se ridice neamurile toate
şi să se urce'n valea lui Iosafat f,
că Eu acolo voi şedea să judec
toate neamurile dimprejur.
13
Aduceţi seceri, că secerişul a sosit,
intraţi, şi strugurii călcaţi-i,
că linul este plin g;
ciuberele preaplinul şi-l revarsă,
că răutăţile lor s'au înmulţit.

Ap 14:15 Ap 14:18 Ap 19:15

14
Răsunete sunat-au în valea Judecăţii h,
că ziua Domnului aproape-i
în valea Judecăţii.
15
Soarele şi luna se vor întuneca,
iar stelele lumina-şi vor ascunde.

Is 13:10 Iz 32:7 Ioil 02:10 Ioil 03:4 Mt 24:29 Mc 13:24-25 Lc 21:25 Ap 06:12-13 Ap 08:12

16
Şi Domnul va da strigăt din Sion
şi glasul Şi-l va înălţa
din Ierusalim
şi cerul şi pământul se vor clătina,
dar Domnu-Şi va cruţa poporul
şi-i va întări pe fiii lui Israel.

Ps 073:2-3 Is 13:13 Ir 25:30 Am 01:2

17
Şi veţi cunoaşte-atunci că Eu sunt Domnul,
Eu, Dumnezeul vostru
Cel ce sălăşluieşte în Sion,
în muntele cel sfânt al Meu;
şi sfânt va fi Ierusalimul,
şi cei străini prin el nu vor mai trece.

Za 14:21

18
Şi fi-va'n ziua-aceea
că de pe munţi va picura vin dulce i
şi'n jos va curge lapte de pe dealuri
şi din izvoarele lui Iuda,
din toate îi vor curge ape;
din casa Domnului
ieşi-va un izvor şi va uda
vâlceaua Păpurişului j.

Is 35:6 Is 41:18 Iz 47:1 Os 02:24 Am 09:13 Za 13:1 Za 14:8 In 07:38 Ap 22:1

19
Egiptul fi-va un pustiu,
iar Idumeea, câmp deşert,
din pricina acelor rele
asupra fiilor lui Iuda,
că'n ţara lor vărsat-au sânge drept k.
20
Iudeea însă fi-va locuită
în veci, iar el, Ierusalimul,
din neam în neam.

Am 09:14

21
Sângele lor voi da spre cercetare
şi nu îl voi lăsa nepedepsit
şi Domnul locui-va în Sion.

Dt 32:43 Ps 073:2-3 Ap 19:2

[ VTVechiul Testament

[ AvdAvdia
Cap. 1 CAPITOL UNIC:
Judecarea Edomului şi nimicirea lui. Pedepsirea nelegiuirilor. Nimicirea neamurilor şi mântuirea lui Israel.
Introducere la Cartea Profetului Avdia

În grafie şi rostire ebraică, numele profetului Obadia înseamnă „servul lui Dumnezeu"; Septuaginta îl transcrie Avdias (de unde românescul Avdia), în timp ce Vulgata îl redă prin Abadias.

Asupra acestui autor nu avem nici un fel de date, referinţe sau repere biografice. Exegeţii tradiţionalişti cred că el a trăit şi a scris înainte de exilul babilonic, deci înainte de 587 î. H., în timp ce exegeţii moderni îl situează în epoca exilică sau postexilică. La fel ca şi în alte cazuri, nu aceasta e problema cea mai importantă, ci aceea a mesajului.

Cartea lui Avdia este cea mai scurtă scriere din Vechiul Testament, numărând doar 21 de versete, ceea ce însă nu înseamnă că este şi lipsită de valoare. Ea se concentrează pe relaţia dintre Edomiţi şi Israeliţi, prevestind prăbuşirea celor dintâi şi restaurarea - cu implicaţii universaliste - a ultimilor. Se ştie că Edom era un alt nume al lui Esau, fiul lui Isaac, şi că între el şi fratele său Iacob - care avea să se mai numească şi Israel - se instalase o ură crâncenă, care s'a perpetuat în urmaşii lor, crescând în intensitate, de-a lungul generaţiilor. Când nu atacau direct, Edomiţii se aliau cu adversarii lui Iuda, lovind prin spate. Ceea ce însă Iudeii suportau mai greu era trufia vecinilor lor, o semeţie legitimată oarecum prin prezenţa înţelepţilor, dar care contrasta cu primitivismul traiului de fiece zi.

Potrivit lui Avdia, Dumnezeu Se răzbună cumplit pe adversarii poporului Său, dar o face în virtutea spiritului de dreptate. El pedepseşte îndeosebi trufia, păcatul capital din care se ivesc toate celelalte. Nu lipseşte legea talionului. În cele din urmă, odată vrăjmaşii zdrobiţi, Domnul Îşi va întemeia împărăţia.

[ VTVechiul Testament

[ AvdAvdia
[ Cap. 1 ]CAPITOL UNIC:
Judecarea Edomului şi nimicirea lui. Pedepsirea nelegiuirilor. Nimicirea neamurilor şi mântuirea lui Israel.
1 Vedenia lui Avdia.

Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu
către Idumeea a:
O veste auzit-am de la Domnul,
iar El solie a trimis la neamuri:
Sculaţi-vă, şi noi să ne sculăm
asupră-i cu război b!

Ir 49:13-14

2
Iată, că mic Eu te-am făcut între popoare,
dar mare eşti în cei ce nu-ţi dau cinste.

Ir 49:15

3
Cu inima-ţi trufaşă te-ai ridicat pe tine,
tu, cel ce-ţi ai sălaşul
în găurile stâncilor,
cel ce-ţi înalţi sălaşul
şi'n inima ta zici:
„Pe mine, cine oare putea-va să mă culce
cu fruntea la pământ c?“.

Nm 24:21 Ir 22:13

4
Chiar dacă vei urca precum vultùrul
şi dacă'n stele îţi vei pune cuibul,
de-acolo te voi doborî,
grăieşte Domnul.

Ir 49:7 Ir 49:9 Ir 49:15 Ir 51:53 Plg 02:11 Am 09:2

5
Dacă la tine hoţi ar fi intrat
sau niscaiva tâlhari în timpul nopţii,
tu unde-ai fi fugit?
N'ar fi furat destule pentru ei?
Şi de-ţi veneau culegători de struguri,
n'ar fi lăsat ei oare un ciorchine d?

Ir 49:9

6
Cum fost-a cercetat Esau
şi cum i s'au aflat cele ascunse?
7
Pân'la hotare te-au trimis e;
acei cu care-aveai un legământ:
ţi-au stat chiar împotrivă;
fârtaţii tăi de pace
s'au ridicat pe slăbiciunea ta
şi curse ţi-au întins pe dedesubt;
în ei nu ai cu cin'să te'nţelegi.

Ps 040:9 Dn 11:28

8
În ziua-aceea – zice Domnul –
îi voi stârpi pe înţelepţii din Idumeea
şi tot ce e pricepere în muntele lui Esau.

Is 29:14 Ir 49:6 Iz 25:12 1Co 01:19

9
Vitejii tăi se vor speria, cei din Teman,
că om va fi să piară
din muntele lui Esau.

Ir 49:6

10
Pentru măcelul şi păcatul
împotriva fratelui tău Iacob
acoperit vei fi'n ruşine
şi vei pieri pe'ntotdeauna.

Fc 27:41 Is 33:1 Iz 35:2 Am 01:11

11
Din ziua'n care stat-ai împotrivă,
în ziua când străinii îi robeau
tăria şi puterea, când străinii
îi năvăleau prin porţi
şi aruncau la sorţi Ierusalimul,
erai şi tu ca unul dintre ei f.
12
Nu te uita la ziua
fratelui în ziua'mpotrivirii g
şi nu te'nveseli de fiii
lui Iuda'n ziua nimicirii lor,
şi nici să nu te umfli'n vorbe
în ziua'n care au necazuri.

Iz 35:12 Iz 36:2 Mi 04:11 Mi 07:8

13
Prin porţile poporului să nu mergi
în ziua'n care urlă de durere;
nu te uita la adunarea lor
în ziua nimicirii lor,
şi nici să le ataci puterea
în ziua când ei pier.
14
Nici să le stai la trecători
ca să-i omori pe cei ce scapă,
nici să-i opreşti pe cei ce fug
în ziua de necaz.

Iz 21:21

15
Căci ziua Domnului e-aproape,
ea, peste neamurile toate:
cum ai făcut, aşa-ţi va fi;
cu ce-ai plătit, aceea se va'ntoarce
în capul tău h.

Iz 35:15

16
Că-aşa precum tu ai băut
în muntele cel sfânt al Meu,
tot astfel neamurile toate vor bea vin;
vor bea şi vor turna pe gât
şi fi-vor ca şi cum n'au fost i.

Ir 25:15 Ir 25:27

17
Dar sus, în muntele Sion,
acolo fi-va mântuire
şi sfânt locaş va fi acolo;
casa lui Iacob îi va stăpâni
pe cei ce-au stăpânit-o.

Is 14:2

18
Casa lui Iacob foc va fi,
casa lui Iosif, flăcără,
dar casa lui Esau, o mirişte;
şi-asupra ei se vor aprinde
şi fi-va c'o vor mistui;
şi'n casa lui Esau
nu vor mai fi ogoare pentru grâu,
căci Domnul a grăit.
19
Cei din Negheb vor stăpâni
muntele lui Esau
şi cei ce-s în câmpie
pe cei de neam străin.
Şi muntele lui Efraim îl vor avea
în stăpânire, şi câmpul din Samaria
şi pe Veniamin,
precum şi Galaadul.
20
Şi-aceasta fi-va stăpânirea,
a celor ce-au fost robi, fiii lui Israel:
ţara Canaaneenilor, până la Sarepta;
cei ce'n Ierusalim au fost robiţi:
ei, pân' la Efrat? ;
tot ei vor stăpâni
cetăţile Neghebului.

3Rg 17:9

21
Şi cei scăpaţi se vor sui
din muntele Sionului
ca să se răzbune pe muntele lui Esau;
şi-a Domnului va fi împărăţia.

Ps 109:6 Mi 04:7 In 16:8 Ap 11:15

[ VTVechiul Testament

[ IonaCartea lui Iona
Cap. 1 Chemarea, neascultarea şi pedepsirea lui Iona.
Cap. 2 În pântecele chitului, Iona se roagă.
Cap. 3 Iona mustră, mustrarea lui rodeşte, Ninivitenii se pocăiesc.
Cap. 4 Iona se întristează, Dumnezeu îl mustră.

Introducere la Cartea Profetului Iona

Cartea lui Iona este o prezenţă cu totul singulară între operele profetice ale Vechiului Testament şi, în felul ei, ciudată. Ea nu cuprinde nici o profeţie, ci se rezumă la a fi o istorisire asupra unui personaj care-şi spune Iona, care vorbeşte la persoana a treia şi despre care nu există nici un indiciu intratextual că ar fi şi autorul scrierii. Cu toate acestea, în cea de a patra carte a Regilor (14, 25) - care este, totuşi, o operă istorică - se aminteşte faptul că robul lui Dumnezeu, Iona, „fiul lui Amitai, profetul din Gat-Hefer“ i-a transmis regelui Ieroboam al II-lea un anume mesaj din partea lui Dumnezeu. Un „Iona, fiul lui Amitai“ este pomenit şi în scrierea de faţă, ceea ce înseamnă că cei doi sunt una şi aceeaşi persoană.

Ce se întâmplă cu acest Iona? Dumnezeu îl trimite în cetatea Ninive, capitala Asiriei, să-i îndemne pe locuitori la pocăinţă. Incapabil să priceapă că dreptul la mântuire îl au şi alte popoare în afara Israelului, Iona se sustrage poruncii divine şi se îmbarcă pe o corabie, cu intenţia de a se refugia în Tarsis, tocmai la capătul lumii. Se iscă însă o furtună, corabia stă să se scufunde. Spre a-i îmblânzi pe zei, corăbierii îl aruncă pe Iona în mare, dar acesta este înghiţit de un chit, în al cărui pântece stă trei zile şi trei nopţi, după care este scuipat pe ţărm. Ajuns în Ninive, profetul anunţă o catastrofă iminentă, dar locuitorii - şi regele însuşi - se pocăiesc, Dumnezeu îi iartă, Iona se întristează, Dumnezeu îl mustră.

Scrisă de un mare meşter al condeiului, cartea lui Iona stă şi astăzi sub semnul controverselor: este ea o relatare istorică, sau o operă de ficţiune? Piatra de poticnire o constituie, desigur, episodul chitului, pe care însă Iisus Mântuitorul îl va cita ca pe un fapt real şi, totodată, simbolic.

[ VTVechiul Testament

[ IonaCartea lui Iona
[ Cap. 1 ]Chemarea, neascultarea şi pedepsirea lui Iona.
1 Şi a fost cuvântul Domnului către Iona, fiul lui Amitai, zicând:

4Rg 14:25

2 „Scoală-te şi du-te în Ninive, cetatea cea mare a, şi propovăduieşte în ea, căci strigarea răutăţii ei s'a urcat pân' la Mine“ b.

Fc 10:11 Iona 03:3

3 Dar Iona s'a sculat să fugă de dinaintea feţei Domnului, la Tarsis c. Şi s'a coborât la Iope şi a aflat o corabie care mergea la Tarsis; şi şi-a plătit preţul călătoriei şi a intrat în ea spre a se duce împreună cu ei la Tarsis, departe de faţa Domnului.

Ios 19:46 Mt 16:4 Lc 11:30

4 Dar Domnul a stârnit un vânt pe mare; şi s'a făcut pe mare o furtună puternică, încât corabia era în primejdie de a se sfărâma.

Iov 21:7 Ps 106:25 Lc 08:23 Mc 04:37-38

5 Iar corăbierii s'au înspăimântat şi strigau fiecare spre dumnezeul său; şi mărfurile din corabie le aruncau în mare, ca s'o uşureze. Dar Iona se coborâse în fundul corăbiei şi dormea sforăind.

4Rg 17:29 Sol 14:1-2 FA 27:18-19 Mc 04:37-38

6 Iar cârmaciul a venit la el şi i-a zis: „De ce sforăi?... Scoală-te şi roagă-L pe Dumnezeul tău, că doar ne-o scăpa Dumnezeu şi nu vom pieri d!“

Mc 04:37-38

7 Şi a zis fiecare către vecinul său: „Veniţi, şi haideţi să aruncăm sorţi şi să aflăm din a cui pricină este această nenorocire asupra noastră!“ Şi au aruncat sorţi, iar sorţul a căzut pe Iona e.
8 Şi i-au zis: „Spune-ne, din a cui pricină se află această nenorocire asupra noastră? Cu ce te îndeletniceşti? De unde vii şi'ncotro te duci? Din ce ţară eşti, şi din care popor?“.
9 Iar el le-a zis: „Eu sunt un rob al Domnului şi mă închin la Domnul, Dumnezeul cerului, Cel ce a făcut marea şi uscatul“.

Fc 01:9

10 Atunci oamenii s'au înfricoşat cu mare frică şi i-au zis: „De ce-ai făcut tu asta?“; căci ei ştiau că el fugise departe de faţa Domnului, fiindcă el le spusese.
11 Şi i-au zis: „Ce să facem noi cu tine pentru ca marea să ni se aline?“. Fiindcă marea se înălţa şi ridica valuri mari.
12 Iar Iona le-a zis: „Săltaţi-mă şi aruncaţi-mă în mare, iar marea vi se va alina; fiindcă ştiu că din pricina mea s'a stârnit asupra voastră această mare furtună“.
13 Dar oamenii se sileau să se întoarcă la uscat, însă nu puteau, căci marea se înălţa şi din ce în ce mai cumplit li se ridica deasupra f.

Iov 21:7

14 Atunci au strigat către Domnul şi au zis: „Nicidecum, Doamne: să nu pierim noi din pricina vieţii acestui om, şi sânge drept g să nu arunci asupră-ne, fiindcă Tu, Doamne, cum ai vrut ai făcut!“
15 Şi l-au luat pe Iona şi l-au aruncat în mare; iar marea şi-a încetat furia.

Mt 12:40 Mt 14:32 Mc 04:39

16 Iar oamenii cu mare teamă s'au temut de Domnul şi I-au adus jertfă lui Dumnezeu şi I-au făcut făgăduinţe.

[ VTVechiul Testament

[ IonaCartea lui Iona
[ Cap. 2 ]În pântecele chitului, Iona se roagă.
1 Dumnezeu însă i-a poruncit unui chit mare a să-l înghită pe Iona. Şi a fost Iona în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi b.

3Mac 06:08 Mt 12:40 Mt 16:4 Lc 11:29-30 In 20:9 1Co 15:4

2 Iar Iona din pântecele chitului I s'a rugat Domnului, Dumnezeului său, zicând c:
3
„În necazul meu
strigat-am către Domnul, Dumnezeul meu,
iar El m'a auzit:
strigarea mea din pântecele iadului d,
glasul meu Tu l-ai auzit.

Ps 119:1 Sol 14:4

4
În adâncul inimii mării m'ai aruncat e
şi ape m'au împresurat:
toate talazele şi valurile Tale
peste mine-au trecut.

Ps 041:7

5
Şi am zis:
Lepădat am fost de la faţa ochilor Tăi;
voi mai privi eu oare vreodată
la casa Ta cea sfântă?

Is 38:11

6
Ape mi s'au revărsat împrejur pân'la suflet,
adâncul genunii m'a împresurat
capul mi s'a afundat în crăpăturile munţilor f;

Ps 068:1-2

7
în pământ m'am pogorât,
ale cărui gratii sunt veşnice zăvoare;
dar, Doamne, Dumnezeul meu,
scoate-mi Tu viaţa din stricăciune g!

Ps 068:2

8
Când sufletul mi se sfârşea în mine,
de Domnul mi-am adus aminte;
ajungă-Ţi rugăciunea mea 'nainte,
în casa Ta cea sfântă!

Ps 017:6

9
Cei ce păzesc lucruri deşarte şi mincinoase h
s'au lepădat de propria lor milă.
10
Dar eu cu glas de laudă şi de mărturisire,
cu acelea Îţi voi jertfi;
câte am făgăduit Îţi voi da,
Ţie, Domnului,
pentru mântuirea mea“.

Ps 049:14 Evr 13:15

11 Şi Domnul i-a poruncit chitului, iar acesta l-a lepădat pe Iona pe uscat.

3Mac 06:8 Mt 12:40